Facebook/Igor Dodon

„Exprim reticența în raport cu intenția președintelui”. Grecianîi s-a adresat CC, privind dizolvarea parlamentului

Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi a adresat, pe 9 aprilie, Curții Constituționale a Republicii Moldova un demers prin care solicită interpelarea avizului amicus curiae al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei în privința Sesizării cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.

În document se menționează:

”Democrația și regimul democratic se caracterizează prin anumite trăsături esențiale, iar fundamentul acesteia este pluralismul politic și principiul majorității. În aceste condiții, exprim reticența în raport cu intenția Președintelui Republicii Moldova de a iniția procedura dizolvării Parlamentului, manifestată prin Sesizarea nr. 71 f din 29 martie 2021 cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.

În contextul enunțat, dat fiind impactul major al speței atât pentru societate, cât și pentru statul de drept, în vederea obținerii unei opinii echidistante, de înaltă calificare în chestiuni constituționale, marcată prestigios de lipsa emoțiilor politice, consider eminamente necesar și Vă solicit respectuos interpelarea avizului amicus curiae al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei în privința subiectului relatat în Sesizarea nr.71 f/2021.

Remarc faptul că, în situații reprobabile, Republica Moldova a apelat la înalta expertiză a Comisiei pentru obținerea avizelor amicus curiae asupra unor chestiuni de drept constituțional comparat și internațional, în special subliniez Opiniile nr.954 din 24 iunie 2019, și nr.886 din 19 iunie 2017.

Finalmente, exprim apelul spre edificarea unui stat de drept, în spiritul unui proces, a unei opere comune a autorităților publice centrale, a puterii locale autonome și a fiecărui cetățean în parte. Or, numai prin manifestarea unei voințe adevărate de a trăi într-un stat de drept acesta va exista și va putea fi considerat ca atare”.

***

Amintim că pe 29 martie, președinta Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională, pentru constatarea circumstanțelor de dizolvare a parlamentului. Aceasta a invocat articolul 85 din Constituție, potrivit căruia, șeful statului poate dizolva parlamentul în contextul expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a guvernului.

Curtea Constituțională (CC) va examina pe 15 aprilie sesizarea președintei Maia Sandu

Pe 30 martie, socialiștii au depus la Curtea Constituțională propria sesizare, privind „inexistența circumstanțelor de dizolvare a parlamentului”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: