Александра Батанова/NewsMaker

Expulzarea pedagogilor turci: Consiliul Europei cere explicații de la Guvernul Moldovei

Cauza cetățenilor turci rămâne sub supravegherea avansată a Consiliului Europei. În perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a verificat măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării cauzei „Ozdil și alții”, informează Promo-LEX pe 13 decembrie. Oficialii europeni au solicitat Moldovei să implementeze mai multe măsuri.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a solicitat Republicii Moldova să implementeze mai multe măsuri, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că reținerea și „îndepărtarea” cetățenilor turci de pe teritoriul Moldovei a fost contrară art. 5 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturile Omului. Moldova a încălcat toate garanţiile legale oferite de dreptul internațional și național când a „îndepărtat” reclamanții.

La 12 octombrie 2021, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația Promo-LEX au transmis a treia comunicare către Comitetul de Miniștri privind impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea executării cauzei date. Majoritatea recomăndărilor organizațiilor au fost enunțate de către Comitetul de Miniștri.

Prin decizia sa, Comitetul de Miniștri a solicitat Guvernului Republicii Moldova următoarele:

  • să explice care au fost raționamentele instanțelor de judecată la respingerea apelurilor formulate de reclamanți și rudele reclamanților împotriva deciziei Biroului Migrație și Azil de a nu admite cererile lor de azil;
  • să informeze dacă reclamanților li s-au adus la cunoștință motivele sumare pentru care au fost declarate persoane indezirabile, în conformitate cu regulile stabilite prin hotărârea Curții Constituționale din 13 noiembrie 2020;
  • să obțină informații detaliate de la autoritățile turce despre situația actuală a reclamanților în Turcia, inclusiv cu privire la rezultatul procedurilor judiciare, vizitele familiilor lor și posibilitatea transferului lor în Republica Moldova (în baza Convenției Consiliului Europei privind transferul persoanelor condamnate);
  • să depună eforturi serioase pentru a investiga pe deplin și transparent, implicarea posibilă a oricărui actor public de nivel înalt la „îndepărtarea” reclamanților, dar și să explice dacă amenda aplicată ca sancțiune fostului șef al Serviciul de Informații și Securitate (SIS) are un caracter adecvat, precum și cu privire la rezultatul procedurii de apel contra acestuia;
  • să fie executată hotărârea Curții Constituționale din 13 noiembrie 2020 prin care au fost declarate neconstituționale mai multe dispoziții legate de expulzarea străinilor din motive de securitate națională;
  • să clarifice mecanismul parlamentar existent de supraveghere a acțiunilor și competențelor SIS;

Următoarea sesiune de verificare a executării cauzei Ozdil și alții este preconizată în iunie 2022.

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii Serviciului Informații și Securitate (SIS) au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Mai târziu, fără nicio acuzație sau vreun proces, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde s-au ales cu mai mulți ani de închisoare, acuzați de legături cu Fethullah Gülen, predicator islamic, care trăiește în SUA și pe care Instanbul îl consideră organizator al tentativei de lovitură de stat din Turcia în anul 2016.

Toți colaboratorii liceelor turce au solicitat azil în Moldova și puteau fi expulzați din țară doar prin decizie de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți aveau aici familii. În plus, profesorii turci expulzați din țara noastră riscau în Turcia tortură și persecuții politice.

Mai multe detalii despre acest caz citiți în materialul NM „Plahotniuc a plecat, dar cauza sa este vie”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Socialiștii, protest la MAE. Dodon: „Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău înainte de campania electorală?” (VIDEO)

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a organizat pe 1 iulie un protest la Ministerul Afacerilor Externe față de Summit-ul Republica Moldova-UE care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Manifestanții s-au declarat nemulțumiți de faptul că reuniunea va avea loc cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare și susțin că oficialii europeni „se vor amesteca” în scrutin.

Câteva zeci de persoane au s-au adunat în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe pentru a protesta împotriva summit-ului Republica Moldova-UE, fiindcă va avea loc înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Manifestanții susțin oficialii Uniunii Europene care vor participa la reuniune vor sprijini formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS și că „se vor amesteca” în scrutin.

Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău acum, înainte de campania electorală? Imaginați-vă că acest lucru îl făceau alții înainte de campania electorală? Avea să urle toți. Nu, acum ei vin, o delegație întreagă, pe banii noștri, o să blocheze toate drumurile. Da cum cu neutralitatea, da cum cu suveranitatea?”, a declarat președintele PSRM, Igor Dodon, în timpul manifestației.

În cadrul protestului au răsunat și acuzații tendențioase la adresa Uniunii Europene, care au fost lansate de jurnalistul Dumitru Ciubașenco. Acesta este unul dintre liderii Platformei „Pentru Moldova”, care a fost lansată în iunie și al cărei scop declarat este unirea partidelor de opoziție în contextul parlamentarelor din toamnă.

Ciubașenco a spus că UE s-ar transforma într-un „bloc militar” – aluzie la planurile privind creșterea capacităților de apărare ale statelor membre, însă fără mențiunea că inițiativa vine în contextul invaziei dusă de Rusia în Ucraina. El a mai spus că UE ar promova o politică „rusofobă” și că ar obliga Republica Moldova să-și modernizeze infrastructura civilă pentru că în viitor ar putea fi folosită împotriva Rusiei.

Dacă înainte UE era considerată o uniune socio-economică, umanitară și culturală, în ultima vreme se transformă rapid într-o uniune politico-militară. Practic în a doua NATO în Europa. Și Republica Moldova, ca stat candidat la aderarea la UE, este obligată să urmeze lina politicii externe și de apărare comună a Uniunii Europe, inclusiv componenta sa legată de sancțiuni. Moldova, de asemenea, este obligată să se ocupe de militarizare, să reconstruiască infrastructura, obiecte cu dublă destinație, drumuri, poduri, spitale, aerodromuri, depozite, care într-un anumit moment pot fi folosite și în scopuri militare. (…) Politica oficială a UE este o direcție anti-rusească, rusofobă. Astăzi, să fii alături de UE înseamnă să fii împotriva Rusiei”, a menționat Dumitru Ciubașenco.

De asemenea, în timpul manifestației, protestatarii au desfășurat pancarte cu mesaje precum „Suveranitate, nu vasalitate”, „Noi decidem, nu străinii” și „Guvernarea PAS – corporație a intereselor străine”.

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Afacerilor Externe, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că, pe 4 iulie, la Reședința de Stat, va avea loc primul summit Republica Moldova-UE. Evenimentul va fi găzduit de șefa statului, Maia Sandu, iar UE va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președinția Republicii Moldova a comunicat anterior că la reuniune vor fi abordate subiecte legate de procesul de aderare, extinderea legăturilor economice și cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, dezvoltarea regională și digitalizarea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: