Fără Șor în Moldova: adevăr, teatru sau o nouă strategie a Kremlinului? ANALIZĂ

Ilan Șor a anunțat că își oprește „proiectele sociale” în Moldova și că își retrage sprijinul politic acordat primarilor afiliați. Dar poate fi crezut? NewsMaker a analizat, împreună cu mai mulți experți, strategia lui Șor, rolul Kremlinului și legăturile cu noul partid și cu Kârgâzstanul.

Șor se retrage din Moldova?

Fostul lider al partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare și ascuns la Moscova, a anunțat într-un mesaj video publicat pe 1 decembrie că suspendă toate „proiectele sociale” derulate în Moldova. Șor s-a prezentat mult timp ca politician-mecena, însă sursele de finanțare ale acestor „proiecte” au fost netransparente, iar el însuși a fost condamnat pentru implicare în „furtul miliardului”. Totodată, autoritățile din Moldova îl acuză de finanțare ilegală a partidelor, cumpărarea alegătorilor și organizarea protestelor plătite.

Marina Tauber/Telegram

Anunțând suspendarea proiectelor sociale, Ilan Șor a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi blocat conturile destinate activităților caritabile. Totodată, el și-a retras sprijinul politic acordat primarilor afiliați. La scurt timp, primara Orheiului, Tatiana Cociu, a declarat că își dă demisia. Orheiul are o semnificație aparte pentru Șor: a fost punctul de lansare a carierei sale politice. În 2015, Șor a câștigat alegerile pentru funcția de primar, iar de atunci candidații susținuți de el au dominat constant scrutinurile locale.

Ultimele alegeri locale generale din Republica Moldova au avut loc în 2023. Cu doar câteva zile înainte de scrutin, Comisia pentru Situații Excepționale a exclus din competiție partidul „Șansă”, considerat succesorul neoficial al partidului „Șor”, declarat neconstituțional în 2022. Totuși, această excludere nu l-a lipsit complet pe Ilan Șor de candidați în alegeri. Tatiana Cociu, care și-a anunțat recent demisia din funcția de primar al Orheiului, a fost „candidata de rezervă” a lui Șor la alegerile din 2023. Inițial, în cursa electorală intra Alexei Lungu, candidatul partidului „Șansă” și principalul favorit. Cociu candida din partea „Forței Alternative de Salvare a Moldovei” (FASM). După ce „Șansă” a fost exclus din alegeri, Șor a sprijinit-o public pe Cociu – o strategie repetată și în alte localități. În absența propriilor candidați, Șor a susținut reprezentanți ai „Renașterii”, ai FASM sau candidați independenți.

Tatiana Cociu

În anul 2024, toate partidele asociate cu Ilan Șor s-au unit în blocul „Victorie”. Totuși, la alegerile-cheie din Moldova – prezidențiale și parlamentare – blocul nu a participat, deoarece CEC nu l-a admis la alegeri.

Pe parcursul anului dintre alegerile prezidențiale și cele parlamentare, organele de drept au intensificat investigațiile privind finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Ilan Șor. Activitatea structurilor de forță în această direcție a continuat și după scrutinul parlamentar de la sfârșitul lunii septembrie. Doar în ultimele câteva luni, peste zece foști lideri ai organizațiilor teritoriale ale partidului „Șor” au ajuns în fața instanței sau au fost deja condamnați la pedepse cu închisoarea.

Cel mai răsunător a fost procesul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a câștigat alegerile de bașcan cu sprijinul lui Șor. Ea a fost condamnată la șapte ani și jumătate de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Acum dosarul este examinat de Curtea de Apel. După sentința bașcanei, retorica autorităților autonomiei s-a schimbat brusc, ceea ce a dat motiv pentru discuții despre „deşorizarea Găgăuziei”.

Procesele asupra apropiaților lui Șor aveau loc și în timpul campaniei electorale. Atunci, autoritățile Moldovei declarau despre tentativele Kremlinului de a influența alegerile, inclusiv prin mâinile lui Ilan Șor.

Analistul politic Victor Ciobanu a menționat pentru NM că alegerile parlamentare din Moldova au fost miza decisivă a Kremlinului: „Existase un calcul că Blocul Patriotic va obține 40%, iar Șor — 10%. În rezultat, blocul lui Șor nu a fost admis deloc la alegeri, iar „patrioții” au obținut 24%. Este un eșec al Moscovei și al lui Șor”.

Retragere sau teatru?

Totuși, înfrângerea la alegeri nu a devenit deloc motivul încetării activității, ci, mai degrabă, un pretext pentru schimbarea tacticii. Iar declarația actuală a lui Șor despre suspendarea proiectelor sale în Moldova este parte a acestei noi tactici. „În configurația actuală a forțelor proruse din Moldova, nu îl vom vedea pe Șor. Dar asta nu înseamnă că Moscova s-a despărțit de Moldova. În timpul apropiat vor avea loc alegeri în Găgăuzia (în Adunarea Populară și, probabil, alegeri anticipate pentru bașcan), și Rusia va încerca acolo [să-și ia revanșa]. Kremlinul va mai juca o dată cartea găgăuză și transnistreană”, consideră Victor Ciobanu.

Doctorul în științe politice, Angela Colațchi, la rândul ei, a numit adresarea video a lui Șor „un spectacol prost”: „Nu am crezut. A jucat neconvingător. Nu este în tradiția lor să-și țină cuvântul. Strategia lor a eșuat, înseamnă că va fi o altă strategie”.

Ambii experți au fost de acord că parte a noii strategii a lui Șor ar putea deveni noul partid „Pentru Țară”, despre crearea căruia a anunțat fostul primar al orașului Basarabeasca, Valentin Cimpoieș.

Валентин Чимпоеш

Șor însuși a declarat că obiectivul principal este schimbarea puterii în Republica Moldova, în acest scop urmând să fie creat un „front comun”. Ce formă va avea acest front și când ar putea fi lansat, politicianul nu a precizat.

Din Moldova în Kârgâzstan?

Între timp, pe 18 noiembrie a ieșit la iveală faptul că Ilan Șor este implicat în lansarea noului canal de televiziune „Nomad” în Kârgâzstan, proiect care ar putea fi folosit pentru difuzarea propagandei ruse. Potrivit publicației „Meduza”, organizația „Eurasia”, afiliată lui Șor, organizează instruiri media pentru viitorii angajați ai postului, iar funcțiile de conducere urmează să fie preluate de foști angajați ai canalului RT, finanțat de Kremlin.

Despre crearea canalului „Nomad” s-a aflat cu câteva luni în urmă. Conform datelor „Radio Azattyk”, recrutarea angajaților era realizată de editorii biroului kârgâz al agenției ruse „Sputnik”. Una dintre funcțiile de conducere a fost obținută de redactorul-șef al acestei agenții, iar noii angajați sunt atrași și din alte instituții media ale țării. Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Kârgâzstan și directorul „Canalului 7”, Iliazbek Baltashev, consideră că jurnaliștii pleacă la „Nomad” din cauza unor salarii mai mari, iar redacțiile locale nu pot concura cu „marile instituții media din exterior”.

Victor Ciobanu nu exclude faptul că Șor ar putea „să-și adune recuzita de magician” și să se reorienteze spre Kârgâzstan. „Este posibil ca la Kremlin să existe planuri pentru Șor în Kârgâzstan. Poate vom vedea acolo deschiderea vreunui «Land» (Șor a deschis în Moldova parcurile gratuite de distracții OrheiLand, GăgăuziaLand)”, a menționat expertul.

Ce va face guvernarea?

Politica partidului de guvernământ PAS s-a construit în mare parte pe confruntarea cu Ilan Șor. Autoritățile vorbesc constant despre necesitatea eliminării „elementului șorist” din viața politică a Republicii Moldova. Totodată, lupta cu Șor a fost adesea invocată drept argument în favoarea unor decizii nepopulare ale guvernării.

Analistul Victor Ciobanu a menționat că în anul următor în Moldova nu vor avea loc alegeri mari, de aceea, deocamdată, cu greu vom vedea „acel front șorist”. „Dar mai aproape de alegeri ei se vor manifesta. Și puterea va trebui să reacționeze”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Alocațiile românești pentru copiii din Moldova, afectate de anularea buletinelor părinților? Răspunsul autorităților din România

Anularea actului de identitate românesc nu duce la pierderea alocației copilului, ci doar la imposibilitatea încasării banilor de către acel părinte. În această situație, plata se poate face celuilalt părinte, unui alt reprezentant legal sau, după caz, unei persoane împuternicite prin procură specială. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Muncii din România pentru Gândul.ro. Pentru sursa citată, Ministerul român a precizat și când poate fi suspendată alocația de stat pentru un copil cu cetățenie română.

Presa română a scris că una dintre principalele preocupări ale cetățenilor moldoveni care au rămas fără buletin se referă la alocațiile acordate copiilor care dețin cetățenia română.

Într-un comentariu pentru Gândul, Ministerul Muncii din România a declarat că anularea actului de identitate românesc nu duce la pierderea alocației copilului, ci doar la imposibilitatea încasării banilor de către acel părinte.

„În cazul în care părinților li s-a anulat sau retras buletinul de identitate românesc ne aflăm în situația în care reprezentantul legal se află temporar în imposibilitatea de a primi alocaţia de stat pentru copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal. (…) În cazul în care reprezentantul legal se află temporar în imposibilitatea de a primi alocaţia de stat pentru copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal, plata acesteia se poate face celuilalt părinte, unui alt reprezentant legal sau, după caz, unei persoane împuternicite prin procură specială cu precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin reprezentantului legal, inclusiv pe aceea de a anunţa în termen agenției teritoriale orice schimbare intervenită în situaţia reprezentantului legal sau a copilului, de natură să suspende ori să înceteze acordarea drepturilor. Pentru solicitarea şi primirea drepturilor restante, persoana împuternicită depune la agenția teritorială de domiciliu cererea de acordare a drepturilor, însoţită de copia procurii speciale”, a declarat Ministerul.

Potrivit sursei citate, în situația în care părintele obține ulterior un nou act de identitate românesc, emis de autoritățile competente dintr-un alt județ, reluarea plății alocației de stat pentru copil nu se face automat.

Pentru stabilirea sau reluarea dreptului este necesară depunerea unei noi cereri la primăria unității administrativ-teritoriale de domiciliu sau reședință. În cazul în care noua adresă de domiciliu se află în aria de competenţă a altei agenții teritoriale, agenția teritorială care a efectuat plata până la apariţia modificării procedează la încetarea plăţii şi comunică în scris agenției teritoriale din judeţul de domiciliu al titularului datele necesare în vederea reluării plăţii, menţionând obligatoriu ultima lună pentru care s-a efectuat plata, cuantumul, precum şi suma restantă defalcată pe fiecare lună.

Când poate fi suspendată alocația de stat pentru un copil cu cetățenie română

Potrivit sursei citate, suspendarea alocației de stat pentru un copil cu cetățenie română, ca urmare a problemelor legate de actele de identitate ale părintelui, poate avea loc în urma constatării din oficiu sau a informării cu privire la apariția acestei situații de către reprezentantul legal al copilului, conform art.18 alin.(1) din HG nr. 577/2008. „Reprezentantul legal al copilului sau, după caz, tânărul este obligat să comunice în scris direcţiei teritoriale orice modificare intervenită, de natură să determine încetarea, suspendarea sau modificarea plăţii drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de 15 zile de la apariţia acestora”, a precizat Ministerul Muncii din România.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege. 

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: