Fenomenul MITP: Cum a Devenit Moldova un Hub IT

Într-o epocă în care transformarea digitală este cuvântul cheie al creșterii și dezvoltării economice, Moldova a reușit să-și găsească propriul campion tehnologic. Moldova Innovation Technology Park este instrumental în sculptarea unui loc aparte pentru țară în peisajul global al industriei IT.

În urmă cu doar șase ani, sectorul IT al Moldovei contribuția doar cu 1,5% la PIB-ul țării. Începând cu 2022, sectorul reprezintă o remarcabilă de 5,1% din PIB-ul național, transformându-l într-o forță economică. Această transformare excepțională poate fi atribuită în mare parte MITP și eforturilor sale persistente de a cultiva un mediu IT dinamic.

Înființat cu viziunea de a încuraja inovația tehnologică și de a crea un ecosistem de afaceri favorabil, MITP a jucat un rol central în încurajarea investițiilor interne și străine în sectorul IT al Moldovei. În doar șase ani, parcul a primit peste 1.483 de companii rezidente, ilustrând cererea neașteptată pentru o astfel de inițiativă și reafirmând potențialul Moldovei în sectorul IT.

Povestea eforturilor MITP nu conține doar numere în creștere. Este vorba despre impactul masiv pe care parcul l-a avut asupra economiei naționale și a pieței muncii. Odată cu creșterea numărului de companii rezidente, parcul a văzut un aflux de investiții străine. Până în prezent, parcursul parcului a fost de-a dreptul extraordinar, cu peste 200 de companii cu capital străin din 39 de țări.

Expansiunea rapidă a parcului și crearea unui ecosistem IT robust au generat o mulțime de oportunități de muncă. Peste 920 de companii noi au creat 8.000 de noi locuri de muncă. În total, parcul a facilitat crearea a 9.700 de noi poziții. Acest lucru a fost crucial în combaterea șomajului și îmbunătățirea nivelului de trai pentru mulți moldoveni.

Financiar, contribuția MITP la veniturile statului prin impozite a fost semnificativă. De la startup-uri tehnologice până la corporații multinaționale, companiile rezidente ale MITP și-au triplat contribuțiile fiscale, ajungând la o sumă uluitoare de 3 miliarde de lei în 5 ani de operare. Această creștere a generării de venituri a avut un impact pozitiv asupra economiei Moldovei și a traiectoriei sale de creștere globală.

Succesele MITP din ultimii cinci ani subliniază potențialul inerent în modelul parcului de a cultiva un sector IT prosper. Pe măsură ce MITP continuă să inoveze și să se extindă, viitorul industriei IT din Moldova pare mai promițător ca niciodată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ms.gov.md

Chimioterapie la Spitalul raional Florești, în premieră. Cine acoperă cheltuielile

Pacienții diagnosticați cu maladii oncologice vor putea beneficia de tratament chimioterapeutic la Spitalul Raional Florești, începând cu 24 septembrie. Anunțul a fost făcut de Ministerul Sănătății într-un comunicat.

Potrivit instituției, la Spitalul Raional Florești va fi organizată și acordată chimioterapia pacienților oncologici, conform indicațiilor medicale stabilite de specialiști. Pacienții vor fi informați și îndrumați de medicii Institutului Oncologic, prin intermediul Consiliului multidisciplinar oncologic.

Această măsură face parte din procesul de decentralizare a serviciilor oncologice, pentru ca pacienții să poată primi tratament mai aproape de domiciliu, evitând deplasările la Institutul Oncologic din Chișinău”, a menționat Ministerul Sănătății.

Cheltuielile pentru aceste servicii vor fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, prin intermediul contractelor Companiei Naționale pentru Asigurări în Medicină.

Ministerul Sănătății a precizat că, după Florești, servicii similare de chimioterapie urmează să fie disponibile și în spitalele raionale din Sângerei, Briceni, Orhei și Cahul.

Rusia, nemulțumită de refuzul Chișinăului de a acredita observatori ruși la alegeri: „O decizie scandaloasă”

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat pe 24 septembrie la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. Diplomația rusă i-a exprimat o „notă de protest”, după ce autoritățile de la Chișinău ar fi refuzat să acrediteze mai mulți observatori ruși la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Moscova califică acest pas drept „o încălcare gravă” a obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova. Diplomația rusă face trimitere la Documentul de la Copenhaga al CSCE din 1990 și Convenția CSI din 2002 privind standardele alegerilor democratice.

„Acțiunea este incompatibilă cu valorile democratice la care declară că aderă conducerea moldovenească și constituie o nouă manifestare a cursului antirusesc. Acțiunile menționate ale Chișinăului oficial subminează serios încrederea în legitimitatea viitoarelor alegeri și în transparența procedurii de vot”, anunță Ministerul rus de Externe.

Rusia precizează că se va plânge pe „decizia scandaloasă” de la Chișinău în fața conducerii OSCE/ODIHR, precum și în cadrul reuniunilor organelor de conducere ale OSCE.

Solicitați pentru un comentariu, reprezentanții Guvernului nu au răspuns, deocamdată, solicitării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Андрей Мардарь / NewsMaker/foto simbol

Bursa președintelui: 15 elevi și studenți selectați. Unde studiază și câți bani vor primi

15 elevi și studenți vor primi bursa președintelui Republicii Moldova în anul de studii 2025-2026. Pe 24 septembrie, Guvernul a aprobat lista beneficiarilor.

Potrivit Guvernului, în acest an, pentru bursa președintelui au fost depuse 65 de dosare în total. Candidații au fost selectați în baza performanțelor academice, dar și a implicării în activități științifice, culturale și extracurriculare. Propunerile au fost înaintate de către senatele universităților și consiliile profesorale ale colegiilor. 

Astfel, pe parcursul anului academic, 10 studenți din universități vor beneficia de o bursă de 3.860 de lei, iar 5 elevi din colegii și centre de excelență vor primi câte 2.995 de lei lunar.

Studenții sunt de la Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

Elevii studiază la Colegiul „Iulia Hasdeu” din Cahul, Colegiul „Alexei Mateevici” din Chișinău, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” din Chișinău și Colegiul Național de Comerț al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Sprijinul financiar total pentru aceste burse, pe durata unui an de studiu de 10 luni, depășește 530.000 de lei.

NewsMaker by Mihaela Conovali

parlament.md

Stamate, după ce rețeaua de magazine „MeriȘOR” a fost sancționată în prag de alegeri: „Acțiune electorală”

Olesea Stamate, deputată neafiliată și candidată independentă la alegerile parlamentare din această lună, a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că sancțiunile aplicate rețelei de magazine sociale „MeriȘOR”, deținută de oligarhul fugar Ilan Șor, în ajunul scrutinului ar fi „o acțiune electorală” a formațiunii de guvernământ PAS. Ea a spus că această măsură ar fi trebuit să fie luată „în primele zile ale guvernării PAS” și că rețeaua lui Șor ar fi trebuit să fie combătută „mult mai hotărât”. Postarea i-a fost adresată deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Marcela Adam, cu care Stamate a fost colegă până la excluderea din formațiune în aprilie, în urma unui scandal legat de Legea amnistiei.

Olesea Stamate a comentat sancțiunile aplicate asupra rețelei de magazine sociale „MeriȘOR”, adresându-i-se fostei colege de partid, deputata PAS, Marcela Adam, despre care spune că i-ar fi scris că nu vede „pericolele” actuale.

Oare nu crezi, dragă colegă, că acest lucru s-a făcut fie mult prea întârziat, fie asta a fost mai degrabă o strategie a celor de sus? Nu crezi că Șor a fost lăsat în mod deliberat să cumpere la modul direct oamenii prin aceste așa-zise magazine sociale? Și când pericolul era cunoscut, real și după ce am văzut ce poate face această rețea de oameni la alegerile prezidențiale și referendum, nu era cazul de reacționat prompt? Și să știi, dragă Marcela, că aceste lucruri nu le-am sesizat doar eu, mi le-au zis oamenii la întâlnirile electorale”, a menționat aceasta.

Candidata independentă a mai spus că autoritățile țării ar fi trebuit să lupte cu rețeaua lui Șor „mult mai hotărât” și „fără a ține cont de anumite potențiale calcule electorale”.

Ceea ce se face astăzi, trebuia să se facă în primele zile ale guvernării PAS. Și știi câte discuții pe intern am avut la acest subiect. Acum ce avem? O acțiune electorală în principiu care nu-l afectează în niciun fel pe oligarhul fugar Șor, pentru că în toți acești ani oamenii, din păcate, sărăciți, au căzut în plasa cu aceste așa-zise magazine sociale”, a adăugat ea.

NM a solicitat un comentariu din partea Marcelei Adam la afirmațiile lui Stamate, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Serviciul Fiscal de Stat a aplicat sancțiuni asupra mai multor companii și organizații afiliate lui Ilan Șor, inclusiv asupra rețelei de magazine sociale „MeriȘOR”. Deciziile, semnate de directoarea instituției, Olga Golban, au fost publicate în Monitorul Oficial. Măsura vine în ajunul alegerilor parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie.

Formațiunile controlate de Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia, nu au fost admise în cursa electorală de la sfârșitul lunii. Totuși, autoritățile țării spun că oligarhul fugar și exponenții săi ar fi implicați în tentativa Federației Ruse de a influența rezultatele scrutinului. Printre tacticile pe care se mizează se numără finanțarea ilegală a unor candidați electorali, coruperea alegătorilor, campanii de manipulare informațională și atacuri cibernetice. În ultimele săptămâni, oamenii legii au efectuat sute de percheziții pe cazuri de finanțare ilegală a partidelor și corupere electorală și au ridicat zeci de milioane de lei.

Sandu, despre încheierea screening-ului cu UE: „De două ori mai repede decât alte state candidate”

Președinta Maia Sandu a felicitat echipele care au contribuit la finalizarea screeningului bilateral cu Uniunea Europeană. Șefa statului susține că procesul s-a încheiat „în timp record, de două ori mai repede decât alte state candidate”.

„Am demonstrat că avem capacitatea tehnică și pasiunea necesare pentru a avansa rapid în procesul de aderare la UE. Dar ca să reușim e nevoie și de susținere politică în următorul parlament. Haideți să continuăm la fel de hotărâți”, a scris președinta pe rețelele de socializare.

Pocesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană s-a încheiat pe 22 septembrie. În decurs de peste un an, experții moldoveni au analizat mai bine de 100.000 de pagini de legislație și au prezentat gradul de aliniere al țării la standardele comunitare. „Am muncit cot la cot și zile, și nopți”, a declarat viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a salutat eforturile depuse. Potrivit ei, „următorul pas constă în deschiderea primului cluster”, denumit „Fundamentele aderării la UE”, care vizează statul de drept, buna guvernanță și drepturile fundamentale.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

Actuala guvernare de la Chișinău susține că Moldova poate adera la UE până în 2028.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: