NM

Feroviarii protestează în 7 localități din Moldova. Imagini din Chișinău și Bălți VIDEO

Mai mulți angajați ai întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM) au ieșit la protest. Manifestațiile sunt programate să aibă loc, pe 14 februarie, în fața Guvernului, Parlamentului, Președinției, precum și în șase noduri feroviare din Republica Moldova: Ocnița, Bălți, Ungheni, Bender, Basarabeasca și Giurgiulești. Protestatarii au trei revendicări, printre care „achitarea urgentă a restanțelor salariale și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile salariale”. NewsMaker transmite live protestele din Chișinău și Bălți.

Imagini din Chișinău 

NewsMaker
NewsMaker

Imagini din Bălți 

NewsMaker
NewsMaker

Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, a declarat că „angajații din cele 31 de filiale ale întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” nu și-au primit salariile pentru lunile august 2024 – ianuarie 2025”. Detalii AICI.

În dimineața zilei de 14 februarie, directorul general interimar al CFM Serghei Tomșa a declarat că înțelege „frustrarea și nemulțumirea” feroviarilor și că „lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. „Vă cer doar un lucru: să rămânem uniți și să avem încredere că împreună vom reuși să redresăm CFM”, a comunicat Tomșa, adăugând că în curând vor fi comunicate „detalii clare despre următorii pași”, inclusiv „despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”. Detalii AICI.

***

Amintim, pe 23 ianuarie 2025, întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” a menționat că „traversează un proces de reorganizare” și a raportat că are restanțe salarie, formate în perioada august-decembrie 2024, față de aproape 5 mii de angajați. Restanțele, a adăugat întreprinderea, depășesc cifra de 156 de milioane de lei. Detalii AICI.

În aceeași zi, secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Mircea Păscăluță a spus că „CFM este o întreprindere strategică pentru Moldova, iar Ministerul este ferm angajat să contribuie prin politicile sale la redresarea situației”. El a adăugat că „există deja un plan concret, bazat pe două direcții esențiale, pentru a transforma CFM într-o companie modernă și sustenabilă”. „În ultimele luni, au fost făcuți pași pentru a stabiliza situația. Primul fiind un audit complet, pentru a identifica sursa problemelor și am inițiat un proces de reorganizare care să facă CFM mai eficientă și mai transparentă. Deși aceste schimbări nu sunt ușoare ele sunt necesare pentru a salva întreprinderea. Un alt pas important este atragerea de investiții pentru modernizarea infrastructurii și a trenurilor, astfel încât CFM să devină un partener de încredere atât pentru călători, cât și pentru economia țării”, a menționat el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: