Festivalul Moldo Crescendo începe curând!

Pe 31 Iulie la ora 20:00, într-o parcare de pe strada V. Micle din Chișinău va avea loc Concertul de Deschidere al ediției a VI-a a festivalului de muzică clasică Moldo Crescendo. Motto-ul ediției din acest an este – #offline.

Muzicienii își doresc, ca după mai bine de un an de pandemie, de distanțare socială și timp petrecut în fața ecranelor – conferințe online, evenimente online, concerte offline, să putem să ieșim din case și din internet și să ne conectăm cu oamenii și muzica.

Toate concertele din acest an sunt planificate în aer liber. Vor avea loc concerte urbane, de seară, cu începere la ora 20:00 – pe 31 Iulie pe strada V.Micle, pe 4 August – în curtea Muzeului Național de Istorie, și pe 14 August, Închiderea festivalului, în fosta uzină de tractoare de pe teritoriul Digital Park.

La fel, vor avea loc și evenimente în afara Chișinăului – pe 3 August la Villa Drago, pe 11 August la Ungheni, iar pe 7 August, un concert foarte special, la Conacul Cazimir din satul Cernoleuca, satul de baștină al pictorului Igor Vieru, iar pentru acest concert, din Elveția vine nepoata pictorului, violonista Dumitrița Vieru.

Muzicienii festivalului, ca de obicei, sunt printre cei mai buni muzicieni basarabeni care studiază sau au studiat în afara țării:

Marcel Lazăr, (pian, Viena)

Dan-Iulian Druțac – (vioară, Londra)

Alison Lie (vioară, Viena)

Maria Bunea (chitară, Viena)

Marius Malanetchi (violoncel, Viena)

Radu Rățoi (acordeon, Copenhaga)

Jan Sekaci, (violoncel, invitat din România, studiază la Berlin)

Dumitrița Vieru (vioară, Geneva)

Programul festivalului este compus din repertoriu de o mare frumusețe a muzicii de cameră – duete, trio-uri, quartete, quintete de Enescu, Piazzolla, Brahms, Stravinsky, Shostakovich, Beethoven, Prokofiev ș.a.

Biletele se pot procura în rețeaua iTicket.

Mai multe detalii puteți găsi pe pagina de facebook a festivalului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

10.000 de soldați ruși în Transnistria? Sandu confirmă scenariul: „Cifra este periculoasă”

Dislocarea trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă un pericol real, avertizează președinta Maia Sandu. Potrivit șefei statului, acest scenariu ar putea deveni posibil în cazul în care, la Chișinău, va fi instalat un Parlament docil intereselor Kremlinului.

Maia Sandu a confirmat estimarea făcută anterior de premierul Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar putea trimite aproximativ 10.000 de militari în stânga Nistrului, pentru a-și consolida prezența militară în regiune.

„Este un pericol real, în situația în care puterea de la Chișinău va fi controlată de Rusia. Sunt informații pe care le avem noi, dar cifra este peirculoasă”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

Șefa statului avertizează că obiectivul Moscovei este acapararea puterii în Republica Moldova printr-o guvernare docilă, pro-rusă. Miza, spune Sandu, sunt alegerile parlamentare din toamnă.

„Riscurile sunt mari pentru țară, nu exagerez. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar suntem cu toții oameni înțelepți și ar trebui să analizam lucrurile și să ne îngrijim să nu pierdem ceea ce avem”, a mai declarat Maia Sandu.

Întrebată ce va face dacă în septembrie va fi ales un Parlament „ostil”, președinta a declarat că își va exercita mandatul în limitele atribuțiilor constituționale, pentru a proteja cetățenii: „Dar știm care sunt competențele președintelui și care sunt ale Parlamentului, respectiv puterile mele sunt limitate”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, recent, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că Federația Rusă vrea să desfășoare 10 000 de soldați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu este controlată de autoritățile constituționale și se află la granița cu Ucraina. Pe 5 iunie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că evaluările au fost făcute de instituțiile statului.

În reacție, ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a calificat declarațiile premierului drept „fantezii electorale” și a sugerat că șeful Guvernului de la Chișinău ar trebui să prezinte dovezi care să îi susțină afirmațiile.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
romaniatv.net

„Nu e decizia lui Putin”: Maia Sandu, despre cererea Rusiei de a bloca aderarea Moldovei la NATO

Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este garantat de Constituție și doar cetățenii pot decide dacă țara își va păstra această poziție sau va adera la un bloc militar. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, la Pro TV, după ce Rusia a cerut recent garanții în scris că Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu vor fi acceptate în NATO – una dintre condițiile puse de Moscova pentru a pune capăt războiului declanșat împotriva Ucrainei acum mai bine de trei ani.

„În cazul Republicii Moldova, avem un articol în Constituție care spune că Republica Moldova este o țară neutră și doar cetățenii noștri pot să decidă. Nu este decizia lui Putin sau  a altcuiva. În cazul celorlalte țări – Ucraina și Georgia – știm că este o justificare falsă a agresiunii pornite de Rusia împotriva Ucrainei”, a declarat șefa statului.

Întrebată ce s-ar întâmpla dacă Statele Unite ar accepta cererea Rusiei, iar între timp moldovenii și-ar exprima dorința de aderare la NATO, șefa statului a răspuns tranșant: „Este doar dreptul cetățenilor Republicii Moldova să decidă ce vor pentru țara lor acum, peste un an sau peste 10 ani. Dar, din păcate, nu există interes real din partea Rusiei să oprească acest război. Indiferent ce va spune o țară sau alta, problema nu este pe acest subiect. Problema este că Rusia vrea să continue agresiunea împotriva Ucrainei”.

Amintim că, pe 28 mai, agenția de presă Reuters a scris, cu referire la surse rusești, că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a stabilit condițiile pentru încheierea invaziei din Ucraina. Acesta cere, între altele, ca liderii occidentali să se angajeze „în scris” să oprească extinderea NATO spre Est, prin excluderea aderării Ucrainei, Moldovei, Georgiei și a altor foste republici sovietice la blocul militar.

Două zile mai târziu, reprezentantul lui Trump, Keith Kellogg, a declarat, într-un interviu pentru ABC News, că Statele Unite ale Americii sunt pregătite să oprească extinderea NATO către granițele Federației Ruse, iar aderarea Ucrainei la blocul militar „nu este subiect de discuție”. Acesta a confirmat că neextinderea este „unul dintre punctele ridicate de Rusia”: „Și ei nu vorbesc doar despre Ucraina, ci și despre Georgia, Moldova”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Hindustan Times

Mărturiile unui supravieţuitor al tragediei aviatice din India: „Erau cadavre în jurul meu. Mi-a fost frică”

Un supravieţuitor care a stat pe scaunul 11A al aeronavei Boeing Dreamliner prăbuşită în India, a fost găsit în spital. Anunţat şeful poliţiei din Ahmedabad, deşi anterior tot el anunţase că nimeni dintre cei 242 de oameni de la bord nu pare să fi supravieţuit, scrie news.ro.

„Poliţia a găsit un supravieţuitor care a stat pe scaunul 11A. El este în spital şi este sub tratament. Nu pot spune încă nimic despre numărul de decese. Numărul morţilor ar putea creşte, deoarece avionul s-a prăbuşit într-o zonă rezidenţială”, a declarat comisarul GS Malik, citat de agenţia de presă ANI.

Potrivit Hindustan Times (HT), supravieţuitorul se numeşte Vishwash Kumar Ramesh, are 40 de ani şi este cetăţean britanic. El se afla în India pentru câteva zile pentru a-şi vizita familia şi se întorcea în Regatul Unit împreună cu fratele său, Ajay Kumar Ramesh (45 de ani).

„La 30 de secunde după decolare, s-a auzit un zgomot puternic şi apoi avionul s-a prăbuşit. Totul s-a întâmplat atât de repede”, a declarat pentru HT Vishwash, care a suferit răni pe piept, ochi şi picioare.

„Când m-am ridicat, erau cadavre în jurul meu. Mi-a fost frică. M-am ridicat şi am fugit. Erau bucăţi din avion în jurul meu. Cineva m-a apucat şi m-a urcat într-o ambulanţă şi m-a dus la spital”, a mai declarat bărbatul.

El a spus că fratele său Ajay era aşezat pe un alt rând în avion. „Am vizitat Diu. A călătorit cu mine şi nu-l mai găsesc. Vă rog să mă ajutaţi să-l găsesc”, a declarat el conform sursei citate.

Zborul Air India cu destinaţia Gatwick – un Boeing 787-8 Dreamliner – cu 242 de persoane, inclusiv membri ai echipajului, a decolat joi la ora locală 13.39 şi s-a prăbuşit în câteva minute, izbucnind în flăcări. Air India a declarat că 169 dintre cei 230 de pasageri erau cetăţeni indieni, 53 cetăţeni britanici, şapte portughezi şi un canadian. Echipajul era format din 12 persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Să lăsăm populismele” vs „Am promis că vom guverna altfel”: Schimb de replici între Grosu și Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali

Schimb de replici între Igor Grosu și Olesea Stamate pe tema numirii judecătorilor constituționali. Președintele Parlamentului a criticat inițiativa fostei colege de partid și a calificat-o drept „populistă”. Reacția deputatei nu a întârziat să apară. Stamate a acuzat guvernarea de lipsă de transparență și i-a cerut lui Grosu să respecte promisiunile făcute în campania electorală.

„A terminat-o cu amnistia și a trecut la Curtea Constituțională.  Eu cred că tare bine i-a răspuns un fost judecător de la Curtea Constituțională – lăsăm populismele, pentru că Curtea de la Veneția, prin analiza sau opinia pe care a oferit-o Republicii Moldova la acest proiect,  a susținut abordarea și modalitatea de desemnare a judecătorilor. În rest, populisme”, a declarat Igor Grosu.

În reacție la criticile lui Igor Grosu, deputata neafiliată Olesea Stamate a acuzat guvernarea de incoerență și lipsă de transparență. Ea a reamintit că „transparența nu este un moft, ci o promisiune electorală” asumată de actuala guvernare.

„Ați vorbit despre populism. Dar vă amintesc că noi toți le-am spus cetățenilor că vom guverna altfel. Că transparența va fi regula, nu excepția. Că vom face curățenie, inclusiv simbolică – da, chiar și scoțând garduri. Pentru că aceste gesturi, aparent mici, contau. Erau semnele unui alt mod de a face politică. Ei bine, Comisia de la Veneția a confirmat ceea ce am spus și eu: proiectul de lege privind numirea judecătorilor Curții Constituționale nu include criterii clare pentru transparență. Iar lipsa lor afectează încrederea publică”, a scris Stamate pe rețelele de socializare.

Deputata a lansat din nou invitația către Igor Grosu pentru o dezbatere publică pe tema proiectului.

Amintim că Olesea Stamate a prezentat pe 9 iunie, în cadrul unui briefing de presă, un proiect de lege ce vizează modificarea Legii cu privire la Curtea Constituțională. Parlamentara propune instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, precum și alte măsuri menite să „depolitizeze procesul de numire” și să sporească transparența.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: