FinComBank: Campania de caritate „Dăruieşte magia de Crăciun” a ajuns la Azilul pentru bătrâni din Ceadîr-Lunga

Anul acesta, FinComBank continuă o frumoasă tradiție, campania „Dăruiește magia de Crăciun”. În luna decembrie, ne-am propus să ajungem în mai multe regiuni ale țării, iar, săptămâna aceasta, în ajun de Anul Nou, am vizitat Azilul pentru bătrâni din Ceadîr-Lunga, unde am făcut cunoștință cu oameni minunați care cu adevărat aveau ce ne povesti, având în spate chiar și până la 90 de ani.

Unii încă mai au putere să se plimbe pe propriile picioare, alții ne-au întâlnit în cărucioare, iar ceilalți stau la pat, dar pe chipul tuturor a apărut un zâmbet sincer, de mulțumire și fericire pentru că au putut să-și povestească propria viață. Unii au rămas singuri, având marele necaz de a-și petrece primii proprii copii, în cazul altora cei dragi sunt prea departe sau nu au posibilitatea să îi ajute, iar aici, în acest Azil, au găsit căldură și grijă.

În ajunul sărbătorilor de iarnă, suntem bucuroși să continuam frumoasa tradiție, o tradiție în care se implică activ și colectivul băncii. An de an, mergem într-un pas prin viață alături de cei care au nevoie de sprijin, iar bătrânii din Azilul din mun. Ceadîr-Lunga cu adevărat au nevoie de magie, căldură sufletească și o vorbă bună. Ne bucurăm că am reușit să-i surprindem plăcut cu daruri și cu cele necesare, de asemenea, să le îndulcim un pic masa de sărbătoare”, a subliniat Vitali TVEATCOV, Directorul Sucursalei nr.12 din or. Comrat.

Cu suportul FinComBank și mulțumită angajaților Băncii, colegilor noștri care au depus suflet, am reușit să le cumpărăm bătrânilor cele necesare: o mașină de spălat vase și detergent pentru aceasta, lenjerie de pat, pături, plapume, ștergare, precum și dulciuri și fructe pentru a le îndulci un pic aceste sărbători! Mai mult decât atât, colegii noștri au pregătit și cadouri împachetate frumos, pentru a le pune sub brăduț de Anul Nou. Le mulțumim mult pentru implicare și pentru acest gest incredibil!

Și cei vârstnici au avut grijă să ne petreacă cu mici daruri realizate cu propriile mâini: un mic ulcior foarte frumos pictat, un buchețel de levănțică crescut chiar de ei, un covoraș împletit cu mâinile lor și condimente pentru mâncare pe care la fel le cresc și macină acești frumoși oameni. Vă suntem profund recunoscători și vă dorim sărbători frumoase și sănătate din belșug!

FinComBank – mai aproape de sărbători!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, efectuează, pe 5 iunie, o vizită la Chișinău. Cu această ocazie, oficialul a acordat un interviu pentru NewsMaker. Am discutat despre vulnerabilitățile sistemului energetic al Moldovei, despre sprijinul acordat de Uniunea Europeană, inclusiv regiunii transnistrene, despre cum poate deveni încălzirea centralizată o soluție modernă, nu o povară și de ce Moldova s-ar putea confrunta cu scăderi ale producției interne de energie electrică.

Cum evaluați progresele realizate de Republica Moldova în îndeplinirea obiectivelor sale de integrare europeană în domeniul energetic?

    Moldova este pe drumul cel bun spre aderarea la Uniunea Europeană și, în pofida presiunilor geopolitice și a interferențelor externe, a înregistrat progrese semnificative în procesul de integrare europeană în sectorul energetic. Adoptarea recentă de către guvern a unor noi reglementări privind gazele naturale și energia electrică va consolida și mai mult independența energetică a Republicii Moldova, odată ce acestea vor fi aprobate de Parlament. Integrarea înseamnă independență. Înseamnă să producem mai multă energie din resurse proprii. Înseamnă o veritabilă Uniune a energiei – cu libertatea de a ne alimenta locuințele pe cont propriu, afacerile și serviciile. Oamenii din întreaga Europă, de la Chișinău la Copenhaga, își doresc energie curată, sigură și accesibilă. Lucrând împreună, putem să oferim acest lucru.

    În ce domenii ale sectorului energetic al Moldovei constatați cele mai mari provocări pentru integrarea europeană și cum ar putea fi abordate acestea?

      În sectorul energetic, una dintre realizările–cheie ale Republicii Moldova va fi interoperabilitatea deplină a pieței și rețelei sale de energie electrică cu cele ale țărilor vecine din Uniunea Europeană. Împreună, am stabilit un obiectiv clar: să atingem acest deziderat în curând. Cuplarea completă a pieței de energie electrică a Moldovei cu cea a UE este planificată pentru anul 2027. Menținerea unui angajament ferm va fi esențială pentru atingerea unor obiective precum independența energetică, decarbonizarea și prețuri accesibile la energie pentru toți cetățenii.

      Moldova s-a confruntat cu o criză energetică severă, care a determinat creșterea tarifelor la energia electrică pe malul drept al râului Nistru. Uniunea Europeană a oferit asistență Moldovei pentru a compensa diferențele de tarife până la sfârșitul anului. Va continua această practică și în 2026?

        Sprijinul oferit de Uniunea Europeană în timpul crizei energetice din 2024-2025 a fost un răspuns de urgență. Atunci când comunitățile s-au confruntat cu întreruperi ale aprovizionării și cu creșterea costurilor facturilor, UE a intervenit alături de autoritățile din Republica Moldova pentru a oferi sprijin. UE și Guvernul Republicii Moldova își vor continua colaborarea pentru a responsabiliza și proteja toți consumatorii de energie. În loc să ne bazăm pe măsuri de urgență, lucrăm la îmbunătățiri structurale și investiții menite să sporească reziliența și accesibilitatea energetică a Moldovei. Prin Strategia cuprinzătoare pe doi ani pentru independență și reziliență energetică – susținută de 250 de milioane de euro – și prin Planul de creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro, Comisia Europeană și Republica Moldova s-au angajat să identifice soluții pe termen lung, atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi. Iar aceste eforturi vor contribui la asigurarea unor prețuri accesibile pentru consumatorii moldoveni.

        În opinia dumneavoastră, a fost justificată această măsură (măsura de acoperire a decalajului tarifar)? Ar putea aceasta întârzia eforturile de îmbunătățire a eficienței energetice în Moldova?

          Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană în timpul crizei energetice din 2024-2025 a fost pe deplin justificat. Acesta a protejat gospodăriile și întreprinderile din Republica Moldova de șocurile bruște ale prețurilor, cauzate de presiuni geopolitice și de tentative inechitabile de destabilizare. Cooperarea bazată pe încredere cu partenerii noștri moldoveni a contribuit la menținerea stabilității sociale și a asigurat accesul neîntrerupt la servicii energetice esențiale.

          În perioade de criză, sprijinul practic este esențial. Pe termen lung, obiectivul Uniunii Europene este să susțină transformări structurale – de exemplu, oferind consumatorilor posibilitatea de a-și instala la domiciliu cazane eficiente din punct de vedere energetic sau panouri solare, pentru a-și produce propria energie electrică. Acest lucru le oferă consumatorilor posibilitatea de a-și reduce facturile pentru energie și de a deveni independenți față de fluctuațiile prețurilor la energie.

          Principalele orașe din Republica Moldova dispun de sisteme de încălzire bine dezvoltate. Totuși, consumul nu poate fi reglementat la nivel individual, iar costurile sunt ridicate pentru populație. Cum vede Uniunea Europeană o soluție pentru această problemă?

            Cetățenii moldoveni se confruntă cu costuri ridicate și cu un control limitat asupra consumului de energie în cadrul sistemelor actuale de încălzire urbană. Din perspectiva Comisiei Europene, sistemele de încălzire centralizată existente ar putea aduce în curând beneficii, în loc să fie o povară pentru consumatori, dacă vor fi modernizate prin investiții – de exemplu, în contorizare inteligentă sau în introducerea controlului individual al căldurii. Aceste proiecte de modernizare derulate la Chișinău și Bălți, finanțate de Uniunea Europeană și Banca Mondială, au dus la reducerea pierderilor din rețelele termice prin lucrări de izolare și instalarea schimbătoarelor de căldură, care permit proprietarilor de apartamente să regleze consumul de căldură, să reducă consumul de gaz și să beneficieze de eficiență energetică.

            Transnistria a fost una dintre regiunile cele mai grav afectate de criza energetică. În prezent, regiunea primește gaze de la furnizorul european MET, însă este puțin probabil ca aceste volume să fie suficiente pentru a satisface nevoile în timpul iernii. Ce soluții preconizează UE pentru a rezolva această problemă?

              Impactul crizei energetice asupra regiunii transnistrene a fost deosebit de grav, însă Comisia Europeană își menține angajamentul de a continua să sprijine Republica Moldova în iarna care urmează. În luna ianuarie a acestui an, UE a oferit un sprijin de urgență în valoare de 30 de milioane de euro, pentru a contribui la reducerea costurilor suportate de cetățeni și la asigurarea aprovizionării cu energie pe ambele maluri ale râului Nistru.

              Comisia Europeană a propus, de asemenea, un sprijin suplimentar de 60 de milioane de euro, destinat celor aproximativ 400.000 de persoane care locuiesc în regiunea transnistreană, ale căror mijloace de trai sunt puse în pericol de întreruperea furnizării de energie de către Gazprom. Totuși, debursarea acestei sume rămâne condiționată de progrese semnificative în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiune.

              Timp de peste 30 de ani, Republica Moldova a fost dependentă de piața energetică rusă. Cum evaluați pașii făcuți de Moldova în direcția independenței energetice? Țara continuă să se confrunte cu provocări în ceea ce privește generarea de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Cum ar putea Uniunea Europeană să sprijine eforturile Moldovei în abordarea acestei probleme?

                Moldova a făcut pași importanți pentru a-și reduce dependența de energia rusească. Sincronizarea rețelei sale de electricitate cu rețeaua europeană continentală a reprezentat un moment esențial în acest sens. În prezent, această conectare permite Moldovei să acopere până la 70% din necesarul de energie electrică în perioadele de vârf.

                Uniunea Europeană continuă să sprijine eforturile Moldovei de a-și extinde capacitatea de producere a energiei regenerabile și de a moderniza infrastructura rețelei, contribuind astfel la consolidarea independenței energetice. Un exemplu concret este linia electrică de 400 kV Vulcănești-Chișinău, a cărei finalizare este prevăzută pentru decembrie 2025, care va facilita integrarea Moldovei pe piața europeană a energiei și diversificarea surselor de aprovizionare.

                Cum sunt evaluate riscurile pentru sistemul energetic al Moldovei pe timpul verii, având în vedere producția internă scăzută și creșterea așteptată a cererii din cauza utilizării mai mari a aerului condiționat?

                  Sunt conștient de faptul că, pe parcursul verii, Moldova s-ar putea confrunta cu scăderi ale producției interne de energie electrică, ceea ce ar putea pune sistemul energetic sub presiune. Deși energia fotovoltaică este valoroasă în timpul zilei, aceasta nu reușește întotdeauna să acopere cererea de energie din orele de seară. Există două modalități de atenuare a acestui risc: Moldova ar putea fie să crească importurile de energie electrică – de exemplu, de pe piața Uniunii Europene – fie să investească în soluții de stocare a energiei. Și cetățenii pot juca un rol esențial în echilibrarea rețelei prin adaptarea consumului în perioadele de vârf, de exemplu evitând utilizarea aparatelor electrocasnice mari în momentele de consum intens.

                  Totodată, dependența Moldovei de o singură linie de transport prin Transnistria face ca sistemul energetic să fie vulnerabil la întreruperi tehnice sau la o creștere bruscă a cererii din partea Ucrainei. Viitoarea linie de 400 kilovolți Vulcănești-Chișinău, a cărei finalizare este prevăzută pentru decembrie 2025, și interconectorul planificat Bălți-Suceava, vor contribui la creșterea rezilienței rețelei. Până atunci, securitatea energetică a Moldovei, în special pe timp de vară, depinde de cooperarea regională și de stabilitatea infrastructurii transfrontaliere. Aici intervine Uniunea Europeană: colaborăm activ cu țările din regiune, inclusiv cu Ucraina, și cu operatorii de sistem pentru a monitoriza situația și a sprijini menținerea stabilității.

                  Aproximativ 20% din consumul de energie al Republicii Moldova provine din surse regenerabile. Cum evaluați progresul țării în direcția atingerii neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon? În opinia dumneavoastră, când ar putea deveni Moldova neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon?

                    Moldova și Uniunea Europeană împărtășesc obiective comune: securitate energetică, acces la energie la prețuri accesibile și decarbonizarea sistemului energetic. Atingerea unei cote de 20% de energie regenerabilă în consumul final al Moldovei este o realizare cu adevărat remarcabilă și reprezintă un pas semnificativ către neutralitatea emisiilor de carbon și atingerea obiectivelor noastre comune. Angajamentul Guvernului de a crește ponderea energiei regenerabile la 27% până în 2030, susținut de licitațiile recente și de planurile privind stocarea în baterii, demonstrează o dinamică reală.

                    Planul Național pentru Energie și Climă al Moldovei stabilește anul 2050 ca obiectiv pentru realizarea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon. Acesta este un obiectiv lăudabil, aliniat perspectivei de integrare în Uniunea Europeană. UE va continua să sprijine Moldova în realizarea acestor obiective.

                    De mai mulți ani, Rusia atacă infrastructura energetică a Ucrainei, care este strâns interconectată cu cea a Moldovei. În primul an de război, au existat chiar perioade scurte de întrerupere a curentului din această cauză. Care este situația actuală în Ucraina și în ce măsură aceasta ar putea afecta Moldova? Are Uniunea Europeană planuri de a sprijini sectorul energetic atât al Ucrainei, cât și al Moldovei?

                      Țintirea constantă a infrastructurii energetice a Ucrainei de către Rusia rămâne o preocupare majoră. Moldova s-a confruntat cu pene de curent în primele etape ale războiului și, deși frecvența acestor întreruperi a scăzut, riscul persistă. Această vulnerabilitate comună evidențiază importanța eforturilor coordonate de consolidare a rezilienței energetice în ambele țări.

                      Uniunea Europeană rămâne ferm angajată în sprijinirea atât a Ucrainei, cât și a Moldovei în gestionarea acestor provocări. În cazul Ucrainei, prioritatea UE a fost acordarea de sprijin energetic de urgență și reconstrucția infrastructurii, cu accent pe repararea instalațiilor afectate și consolidarea rezilienței rețelei. Aceste inițiative sunt susținute de contribuții financiare la Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina.

                      În cazul Moldovei, Uniunea Europeană a mobilizat din 2021 peste 1 miliard de euro pentru a consolida securitatea energetică, a moderniza infrastructura și a susține reformele de piață. Printre exemplele concrete se numără investițiile în diversificarea surselor de energie, îmbunătățirea interconectivității cu UE și sporirea rezilienței sistemului energetic în fața șocurilor externe. Aceste măsuri nu vizează doar nevoile imediate, ci și construirea unei baze solide pentru independența și stabilitatea energetică pe termen lung.

                      În acest context, sprijinul acordat de UE Ucrainei și Moldovei nu se rezumă doar la abordarea provocărilor imediate. Este vorba despre construirea unui viitor energetic rezilient, sustenabil și interconectat, în beneficiul ambelor țări și al întregii regiuni.

                      Jurnaliștii Ludmila Belcencova și Dmitri Ciubașenco, alături de fostul ministru al Apărării Victor Gaiciuc, au anunțat pe 4 iunie lansarea unei noi platforme „independente” – „Pentru Moldova”. Potrivit inițiatorilor, scopul platformei este de a uni opoziția în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie și de a oferi o alternativă actualei guvernări, pe care o acuză de acțiuni „anti-populare”. Contactată de NewsMaker pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat că formațiunea de guvernământ nu comentează declarațiile și acuzațiile lansate.

                      În cadrul evenimentului, membrii platformei au acuzat guvernarea că ar fi instaurat în țară o „cenzură totală” și că ar conduce Republica Moldova spre militarizare și dictatură. Ei au lansat un apel către toate forțele de opoziție pentru a se uni în pragul scrutinului din toamnă.

                      „Oamenii trăiesc în frică, le este teamă să spună adevărul. (…) Situația se agravează în ajunul alegerilor parlamentare. Pe noi ne unește un scop comun. Înțelegem că astăzi țara are nevoie de o conducere nouă, orientare nouă și alte vremuri”, a declarat jurnalista Ludmila Belcencova.

                      Fostul ministru Victor Gaiciuc a îndemnat partidele care susțin „suveranitatea, independența, neutralitatea și bunăstarea” să-și unească forțele împotriva actualei guvernări: „Lăsați la o parte ambițiile personale în interesul național al Republicii Moldova”.

                      Întrebați de presă dacă platforma „Pentru Moldova” va participa direct în alegerile parlamentare din 28 septembrie, Dmitri Ciubașenco a negat intenția de a crea un nou proiect politic.

                      „Nu ați înțeles corect. În Moldova sunt înregistrate 80 de partide. La alegeri, oamenii primesc buletine în care sunt 20 de concurenți electorali. Asta derutează alegătorii. În opinia mea, este o prostie când sunt 20 de concurenți. Dacă mergem pe logica dvs., chemăm opoziția la unitate și creăm un nou proiect. Este o prostie. Din contra, am vrea să fie mai puțini concurenți electorali. Ar fi foarte bine să fie 2 concurenți mari – guvernarea și opoziția, care acum este decimată. Am vrea să se unească ca alegătorului să-i fie clar că este guvernarea și opoziția reală, care poate concura cu guvernarea”.

                      Cine sunt Belcencova, Ciubașenco și Gaiciuc

                      Ludmila Belcencova este o jurnalistă din Republica Moldova. A activat în calitate de moderatoare la postul de televiziune NIT, asociat cu Partidul Comuniștilor. În 2009, a fost aleasă deputat în Parlament pe listele PCRM, dar a părăsit fracțiunea în octombrie același an, împreună cu alți colegi, în semn de protest față de neregulile din partid, devenind ulterior deputat neafiliat. În 2017, a revenit în televiziune la Accent TV, un post pro-socialist. Mai târziu, a moderat propria emisiune la postul „Primul în Moldova”. Ambele posturi TV au rămas fără licență pentru că ar fi dezinformat.

                      Dumitru Ciubașenco este și el un jurnalist din Moldova. A renunțat la munca de ziarist pentru a intra în politică în anii 2009-2020, potrivit Rise. A candidat atunci la fotoliul de deputat din partea partidului condus de Vlad Filat, iar peste un an a figurat pe listele Partidului Umanist, condus de fostul ministru al Apărării, Valeriu Pasat. Ciubașenco nu a reușit să ocupe, însă, un loc în Parlament și s-a întors în presă.

                      În 2016, Ciubașenco a revenit în politică și a intrat în cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat din partea Partidului Nostru al lui Renato Usatîi. A renunțat la funcție după ce nu a reușit să adune numărul necesar de voturi pentru a accede în turul doi.

                      În afaceri, Dumitru Ciubașenco s-a asociat cu socialistul Petru Burduja, care astăzi ocupă funcția de deputatul în blocul Comuniștilor și Socialiștilor.

                      Victor Gaiciuc este un fost general și politician moldovean cu un parcurs profesional strâns legat de sectorul apărării. A studiat la Școala de Aviație din Harkov și la Academia militar-politică din Moscova. Ulterior a activat în aviația armatei sovietice.

                      Revenit în Republica Moldova în 1993, a fost numit viceministru al Apărării în 1997. În 2001, a devenit ministru al Apărării în guvernul comunist condus de Vasile Tarlev, iar ulterior a fost avansat la gradul de general. A fost demis în 2004, pe fundalul unui scandal privind dispariția de armament din depozitele Armatei Naționale.

                      Între 2005 și 2009, a fost Ambasador al Republicii Moldova în Belgia și reprezentant al țării la NATO. În 2017, fostul președinte socialist Igor Dodon l-a propus din nou ca ministru al Apărării, dar candidatura i-a fost respinsă.

                      A fost deputat pe lista PSRM după alegerile din 2019, iar apoi numit consilier prezidențial și secretar al Consiliului Suprem de Securitate. A deținut de două ori funcția de ministru al Apărării: între 2019–2020 și din nou în noiembrie 2020, în timpul campaniei prezidențiale.


                      Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



                      Vreți să susțineți ceea ce facem?

                      Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

                      Susțineți NewsMaker!

                      Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a reacționat la solicitarea înaintată de reprezentanții Blocului Alternativa privind „declararea unei amnistii generale pentru toți cetățenii acuzați de corupție electorală în lipsa unor probe convingătoare”. Într-o postare pe rețelele sociale, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „cerința de a-i amnistia pe cei care și-au vândut votul înseamnă, în esență, o cerere ca să fie amnistiat fugarul Ilan Șor”, cel care ar fi stat în spatele schemelor de corupere electorală.

                      „Alternativa ne cere să acceptăm furtul de voturi. Cerința lui Ceban, Tkaciuk, Stoianoglo și Chicu de a-i amnistia pe cei care și-au vândut votul înseamnă, în esență, o cerere ca să fie amnistiat Șor.
                      Unul din șefii alternativei l-a eliberat pe Platon, toți au lucrat într-un fel sau altul pentru Plahotniuc. Acum încep să lucreze pentru Șor. Asta ne arată clar că dacă ei vin la putere, nu există niciun dubiu că a doua zi și Șor, și Platon, și Plahotniuc vor fi înapoi în țară și vor avea control deplin. Alternativa-i proastă, dragi cetățeni. Și foarte periculoasă pentru țară”, a scris Igor Grosu în postarea sa.

                      Contactat de NewsMaker, serviciul de presă al Blocului Alternativa a precizat că reprezentanții vor ieși cu comentarii referitor la acuzațiile lui Igor Grosu.

                      Amintim că, într-o conferință de presă susținută pe 3 iunie, liderii Blocului Alternativa au cerut „declararea unei amnistii generale pentru toți cetățenii acuzați de corupție electorală” în cadrul unei conferințe de presă susținută pe 3 iunie. Cererea lor vine după ce mii de cetățeni au fost amendați pentru că și-au vândut votul la scrutinele din toamna 2024.

                      Cei patru lideri ai Blocului Alternativa, Ion Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk, au declarat că „guvernarea protejează elitele corupte, în timp ce pe cetățenii de rând îi supune unor represiuni politice fără precedent”.

                      De memționat că peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

                      Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că pe 10 iunie va efectua o vizită oficială la Chișinău. Anunțul a fost făcut pe 4 iunie, în timpul unei conferințe de presă susținută la Palatul Cotroceni. Președinția de la Chișinău a confirmat pentru NewsMaker vizita de pe 10 iunie.

                      În timpul conferinței, președintele României s-a referit la programul instituției prezidențiale pe partea externă. „10 iunie – o vizită a noastră la Chișinău”, a comunicat, printre altele, Nicușor Dan.

                      Consilierul prezidențial de la Chișinău, Igor Zaharov, a confirmat pentru NewsMaker vizita de pe 10 iunie. „Detalii despre program vom avea în câteva zile”, a adăugat consilierul șefei statului.

                      ***

                      Amintim că pe 30 mai, președintele României a spus că cel mai probabil va efectua o vizită la Chișinău în luna iunie, însă nu a oferit o dată exactă.

                      Anterior, în seara zilei de 18 mai, Nicușor Dan a declarat că Republica Moldova este una dintre primele destinații pe care le ia în calcul în cazul în care va deveni președinte al României. „Bruxelles, Chișinău, Washington, vedem în funcție de urgențe”, a comunicat el. Iar pe 22 mai, el a precizat că și-ar dori ca prima sa vizită externă în calitate de șef de stat să aibă loc în Republica Moldova. „Republica Moldova, Bruxelles sau Washington, în funcție de necesități. Mi-aș dori foarte mult Republica Moldova, pentru că este simbolic, dar dacă apar urgențe, una sau alta dintre alternative”, a menționat Nicușor Dan. 

                      Nicușor Dan a fost ales președinte al României în urma turului al doilea de scrutin din 18 mai, la care au participat peste 11,6 milioane de alegători. A obținut 53,60% din voturile exprimate, în timp ce contracandidatul său, George Simion, a acumulat 46,40% din sufragii. În Republica Moldova, peste 158.000 de cetățeni români s-au prezentat la urne – un număr record. Majoritatea alegătorilor – 138.320 de persoane – l-au susținut pe Nicușor Dan. Pe 22 mai, Curtea Constituțională a României a validat alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, iar pe 26 mai, acesta a depus jurământul de învestire.

                      Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, susține că nu există nicio legătură între suspendarea temporară a permisului de conducere al lui Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, și faptul că acesta a arătat, după cum a afirmat, „complexul în care trăiește Cernăuțeanu”. Șeful IGP afirmă că Vasile Costiuc acumulase mai multe încălcări, iar „dacă cineva se consideră prejudiciat într-un drept, are dreptul să conteste”. „Dar, din câte știu, omul s-a conformat”, a menționat Cernăuțeanu. Declarațiile au fost făcute în timpul emisiunii NewsMaker «Есть вопросы».

                      „Dintr-o parte arată așa: iese persoana în februarie, povestește despre averile dumneavoastră, despre casă și peste o lună este lăsat fără permis. Este o coincidență?”, a fost întrebarea corespondentului NewsMaker.

                      „Nu are nicio legătură una cu alta. Dacă o să intrați în esența lucrurilor o să vedeți că acumularea punctelor de penalizare – care le-a avut pentru privarea dreptului sau suspendarea dreptului de a conduce mijlocul de transport – a fost până la acea etapă. Deci, ultimele 3 puncte sau ultimele 2, nu pot să mă dau acum cu părerea, poate au fost în ultima perioadă… dar persoana a avut acumulate în ultimele 12 luni de zile o serie de încălcări. Este regretabil când se manipulează”, a comunicat șeful IGP.

                      „Spuneți-mi vă rog frumos: mergeți dumneavoastră, merg eu și merge altă persoană și încalcă limita de viteză, asta e coincidență sau nu? (…)Trebuia pe acel cetățean să-l absolvim, că nu-l atragem la răspundere pentru depășirea de viteză, că a mers în localitate cu o viteză excesivă? (…) Aplicăm (nota red. amendă) sau ne uităm și ne temem că el este cetățean care stă cu telefonul în mână și filmează și trebuie să ne temem? (…) Orice persoană care a nimerit la radar nu este absolvită. (…) Sistemul video de monitorizare nu este al poliției. Nu noi gestionăm acel sistem, dar îl gestionează Serviciul Tehnologii Informaționale. Și dacă generează că a fost încălcare și s-a remis citația de către Serviciul Tehnologii Informaționale, nu poate Cernăuțeanu sau altcineva să considere că „nu, nu-i putem aplica, că nu cumva să iasă în presă și iată o să ne critice”. (…) Persoanei nu i-a fost privat dreptul de a conduce, a fost suspendat. (…) Asta prevede legea și noi trebuie să o respectăm cu toții, nu trebuie să parcăm unde considerăm că nouă ni se permite și nu trebuie să încălcăm regulamentul”, a adăugat Cernăuțeanu.

                      Șeful IGP a mai spus că „dacă cineva se consideră prejudiciat într-un drept al său și dacă consideră că nu este justificată acea aplicare de contravenție, fiecare are dreptul să o conteste”. „Dar, din câte știu, omul s-a conformat”, a menționat Cernăuțeanu.

                      ***

                      Amintim că în luna februarie 2025, președintele Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a arătat, după cum a spus el, casa șefului IGP. „Este complexul în care trăiește Cernăuțeanu, este enorm de mare”, susținea Costiuc. O zi mai târziu, pe 19 februarie, Rise Moldova a scris, cu referire la imaginile publicate de Costiuc, că locuința șefului IGP se află într-un mic cartier recent ridicat la periferia satului Colonița și are circa 245 de metri pătrați suprafața la sol și două niveluri. Potrivit investigației, șeful Poliției deține 50% din imobil.

                      În aceeași zi, Inspectoratul General al Poliției declarat că „imobilul cu 3 etaje din Colonița, pe care un exponent politic i l-a atribuit șefului IGP, nu aparține conducătorului Poliției, ci unei alte persoane care nu are tangență cu acesta”. „Viorel Cernăuțeanu împreună cu familia deține un imobil în localitatea vizată, 1/2 parte, pe care l-a procurat în anul 2023, în urma vânzării a două apartamente și două garaje pe care le deținea în proprietate. Imobilul a fost inclus în declarația de avere a șefului Poliției atât anul trecut, cât și în acest an”, comunica Inspectoratul.

                      Vasile Costiuc a anunțat că a rămas temporar fără permis în luna martie. „Asta este democrație în stil european, ca să nu poți să circuli, să nu mai vorbești de hoțiile din păduri, de casa de milioane a lui Cernăuțeanu”, comunicat liderul partidului.

                      Больше нет статей для показа
                      0
                      Sondaj standard

                      Ți-a plăcut pluginul nostru?

                      Spelling error report

                      The following text will be sent to our editors: