Foie gras, trufe, pindjur, pui crescuți în aer liber, păstrav viu. Cum a apărut la Chișinău GeorgeStandardGarage,magazin de delicatese și produse sănătoase

Hering marinat olandez, cașcavaluri elvețiene, jamon spaniol, produse lactate letone, paste italiene, pindjur bulgar, mezeluri germane, foie gras – și toate acestea, în magazinul GeorgeStandardGarage din capitală. NM relatează, cum a apărut la Chișinău un magazin de delicatese și de produse sănătoase, pe rafturile căruia sunt peste 1500 de produse din 16 țări ale lumii. Și prețurile nu sunt deloc pipărate. Aici mai puteți procura carne de pui crescut în aer liber, ouă organice de găină și păstrăv viu –acesta va fi pescuit special pentru Dvs. direct din acvariu.

Cum a apărut magazinul

Magazinul de delicatese GeorgeStandardGarage a fost deschis de către omul de afaceri Gheorghe Bârlădean jr, în anul 2019, în sectorul Telecentru al capitalei. El se ocupă de afaceri de aproape 20 de ani, când a început să cultive produse agricole ecologice,  ouă și carne de găină, care corespund standardelor europene de calitate „Label Rouge”. Pentru producerea acestora se folosesc doar nutrețuri naturale. Businessmanul s-a ocupat și de comerț, importând în Moldova ton conservat și midii ISABEL din Spania, dulciuri din Coreea de Sud și multe alte delicatese.

 

Gheorghe a decis să deschidă magazinul  acum câțiva ani, când s-a confruntat cu problema realizării produselor: magazinele nu doresc întotdeauna să accepte marfă, iar dacă și o iau, adaugă cheltuieli considerabile pentru marketing. În plus, un magazin propriu urma să contribuie la promovarea mărcii GeorgeStandard.

„Eu am fost în magazinul de produse organice Sandwicherie din New York. Acolo puteai să cumperi produse ecologice, dar și să guști sandwichuri naturale și gustoase pe terasa de lângă magazin. Mi-a plăcut foarte mult ideea și designul acestui magazin și mi-am dorit să fac ceva asemănător în Moldova”, își amintește Gheorghe.

Pentru deschiderea magazinului de la Telecentru, de la elaborarea conceptului până la realizarea ideii, a fost nevoie de aproape doi ani. „La început, nu am abordat proiectul din punct de vedere comercial: am decis să amenajăm din contul nostru teritoriul din jur. Dar și în acest caz au fost probleme de birocrație: pentru a îmbunătăți ceva pentru oraș, ai nevoie de autorizație”, a comunicat antreprenorul.

Investițiile pentru deschiderea magazinului și completarea acestuia cu mărfuri au constituit 120 mii de euro. Utilajul frigorific a fost importat din Portugalia, iar rafturile și mobila care sunt făcute din lemn de pin au fost aduse din Rusia.

Ce puteți cumpăra din magazin

În afară de asortimentul larg de produse din carne și semifabricate din carne de producție proprie, în magazinul GeorgeStandardGarage a apărut imediat păstrăvul viu – acesta este crescut de Dumitru, fratele mai mic al lui Gheorghe, la ferma din satul Năslavcea,din nordul Moldovei. Apropo, magazinul GeorgeStandardGarage este singurul loc din Moldova unde poate fi procurat păstrăv viu: acesta va fi pescuit special pentru dvs., direct din acvariu.

Iar datorită faptului că Gheorghe călătorește foarte mult în interes de serviciu și în fiecare țară studiază și testează delicatese locale și produse neobișnuite pentru țara noastră, asortimentul magazinului său este foarte mare și se completează în permanență.

Compania lui Gheorghe colaborează cu 36 de parteneri din 16 țări ale lumii, inclusiv din Belgia, Țările de Jos, Italia, Spania, Letonia, Rusia etc. „Îmi plac foarte mult Țările de Jos. Am fost acolo deja de vreo 10 ori cu chestiuni ce țin de tehnologiile de creștere a păsărilor. Mulți consideră că produsul principal al acestei țări este cașcavalul, dar în realitate, este heringul marinat. Termenul de păstrare a acestuia este de doar 10 zile și este o diferență colosală dintre heringul local și cel olandez. Puteți gusta heringul olandez în magazinul nostru”, a menționat George.

Ca un cumpărător să poată simți diferența, în magazin i se propun sanfwichuri cu hering, așa cum se face în Țările de Jos, iar la acestea – și castraveți marinați cu miere printr-o metodă specială, la fel, din Țările de Jos.

„Importăm și cașcavalurile, dar, pe lângă cele olandeze, avem și cașcavaluri din Marea Britanie, Franța, Elveția, Spania. Noi colaborăm cu unul dintre cei mai buni producători de cașcavaluri, de aceea Maasdam și Gouda din magazinul nostru sunt de calitate excelentă. Gustați și vă veți convinge”, a menționat antreprenorul.

Din Spania,GeorgeStandard importă jamon. „Cu părere de rău, oamenii de la noi încă nu fac diferență între soiurile și tipurile de carne uscată, nu știu că jamon nu înseamnă prosciutto, dar noi lucrăm în acest sens. Spania este lider absolut în ce privește calitatea cărnii uscate în lume, dar, pe lângă aceasta, ținând cont de preferințele moldovenești autohtone, noi importăm salamuri uscate Fuet, Longaniza, Saltison, Chorizo, Mortadella italiană, pastrama Porchetta și Roma, precum și salam din piept de curcan”, a mai spus Gheorghe.

Din Belgia, se aduce bere pentru magazinul GeorgeStandard, de la doi producători, iar în timpul apropiat, vor apărea ingrediente și sosuri pentru amatorii bucătăriei mexicane (toate pentru quesadilla, fajitas, tacos etc.).

„Peste 60% din premiile de la toate concursurile producătorilor de bere revin producătorilor din Belgia. Noi avem 14 tipuri de bere belgiană. Unul dintre producători a ocupat locuri de frunte la o competiție mondială, din anul 2014 până în anul 2020”, a mai spus proprietarul magazinului de delicatese din Chișinău.

De asemenea, în magazin mai pot fi găsite produse lactate din Letonia, cunoscute încă de pe timpurile URSS, hering proaspăt marinat conform rețetelor scandinave și „adevărata pâine de Riga” direct din Țările Baltice. De notat că importul de mărfuri din Europa de Vest este destul de simplu, pentru că există o logistică bine pusă la punct, dar la Riga, proprietarul a mers singur după primul lot de mărfuri, cu un microbuz, iar acum pleacă încolo cu regularitate colaboratorii săi.  La GeorgeStandard  veți mai găsi un sortiment bogat de produse fără lactoză, anume cu lapte și nu cu componente vegetale.

Din Ungaria, în magazin se aduce foie gras, din Croația – trufe, din Italia – paste, rulade din carne de porc și măsline cu antipasto, din Bulgaria – conserve din legume pindjur și ljutenica, din Slovenia – apă minerală, de pe Insula Creta din Grecia – ulei organic de măsline, aciditatea căruia este de doar 0,2% și care se cristalizează în frigider, prin aceasta deosebindu-se de alți analogi de pe piață.

Magazinul mai propune un asortiment enorm de alimente sănătoase, fără zahăr și gluten: aici poate fi găsită pastila rusească, marmeladă și zefire, terciuri din semințe de in, crupe de alac (grâu sălbatic), uleiuri și multe altele.

Dar ce prețuri

Mărfurile din magazinul GeorgeStandardGarage sunt de aceeași calitate ca și cele de pe rafturile marketurilor vest-europene, nu sunt analogi care se vând în magazinele din țările din Europa Centrală și de Est.

Deși produsele care se vând în magazinul GeorgeStandardGarage sunt de o calitate înaltă, prețurile acestora sunt rezonabile.

„Castraveții olandezi cu miere pentru hering marinat îi cumpărăm cu 0,9 euro, iar la noi se vând cu 26 de lei. Berea belgiană de la noi costă 24-43 de lei și cam la același preț se vinde în Belgia. Pastele din Italia costă la noi 35 de lei, dar în supermarketurile din Moldova, pastele de aceeași calitate costă 45-55 de lei, conservele din legume din Bulgaria sunt mai ieftine, în jur de 10 lei etc. Carnea de găină, analogă celei de la noi, este de 1,5 ori mai scumpă în Europa”, a povestit businessmanul. Totodată, la fiecare 20 de zile, compania organizează în magazin promoții cu reduceri la diferite mărfuri.

În prezent, în magazin se vând peste 1500 de produse diferite, dintre care 70% sunt exclusive. Pe lângă delicatesele de import și produsele marca GeorgeStandard, în magazin mai pot fi găsite mărfuri autohtone de calitate bună: produse lactate, produse semifabricate (pârjoale, cârnați, pelmeni, colțunași, prăjitură cu brânză Dukan și clătite), care sunt de producție proprie, legume, crupe, conserve, vinuri, produse de cofetărie și multe altele.

Și pentru că GeorgeStandard este deocamdată unicul în capitală și nu este comod pentru toți să ajungă la Telecentru, compania și-a deschis un site – www.ggg.md, unde puteți  să comandați orice produse cu livrare la domiciliu. Iar pentru cei care  vor vizita locația de la Telecentru avem un sfat: la 50 de metri mai jos de  magazin, până la intersecția străzilor Dokuceaev – Hâncești, pe partea dreaptă, este parcare.

Pentru 2021, compania GeorgeStandardGarage are planuri mari. După ce anul trecut a deschis o terasă lângă magazin, în timpul apropiat, compania intenționează să amenajeze aici o zonă grill și să lanseze vânzarea sandwichurilor și a produselor grill pentru vizitatorii săi.

P.S.

„Dragii noștri cumpărători! Intrând în magazinul nostru în căutarea unor produse care vă interesează, solicitați neapărat ajutorul vânzătorilor sau al directorului magazinului, care sunt mereu pe loc și sunt gata să vă ajute să găsiți ceea de ce aveți nevoie!”, a menționat cu respect Gheorghe Bârlădean.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

пресс-служба Вадима Красносельского

Krasnoselski: În Transnistria vor fi deschise 17 secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei. Reacția Chișinăului

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia intenționează să deschidă 17 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile din septembrie în Duma de Stat. În reacție, Biroul politici de reintegrare a declarat că organizarea unor astfel de secții pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul autorităților constituționale este ilegală.

În cadrul unei conferințe de presă susținute pe 28 august, Krasnoselski a declarat că serviciile responsabile din regiune pregătesc spațiile unde se va desfășura votarea.

Pentru comparație, în Republica Moldova va fi deschisă o singură secție de votare, la Chișinău”, a spus el.

Între timp, Biroul politici de reintegrare a afirmat pentru Realitatea.md că deschiderea unor secții de votare pentru scrutinul rus pe teritoriul Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților constituționale, contravine principiului suveranității și integrității teritoriale a statului.

Autoritățile naționale competente au evocat în repetate rânduri despre necesitatea abținerii de la deschiderea secțiilor de votare în perimetrul temporar necontrolat de autoritățile constituționale, adică, în regiunea transnistreană a țării, unde nu doar că nu pot fi garantate măsurile de securitate corespunzătoare, ci și e imposibilă reflectarea obiectivă a procesului electoral de către mass-media liberă, în condițiile menținerii în regiune a unei cenzuri informaționale acerbe și a persecutării libertății de exprimare”, a adăugat Biroul

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse, legislatura a IX-a, sunt programate pentru perioada 18–20 septembrie 2026.

Potrivit lui Krasnoselski, aproximativ 220 000 de cetățeni ruși locuiesc în prezent în regiunea transnistreană.

zdg.md

Peste 7 000 de tone de carburanți au fost importate în ultimele două zile. Numărul benzinăriilor fără carburanți, în scădere

Peste 5 000 de tone de motorină și peste 2 000 de tone de benzină au fost importate în Republica Moldova în ultimele două zile. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei vineri, 28 august, într-un comunicat.

Carburanții au intrat în țară prin Portul Internațional Liber Giurgiulești și punctele vamale Ungheni și Leușeni.

Potrivit ministerului, volumele importate permit refacerea treptată a stocurilor și reaprovizionarea stațiilor de alimentare.

Numărul benzinăriilor care se confruntă cu lipsa unuia dintre tipurile de carburanți a scăzut la 24, față de 48 la 25 august și 109 la 11 august. Ministerul precizează că stațiile afectate sunt gestionate de operatori care nu efectuează importuri directe.

În prezent, stocurile comerciale ajung la aproximativ 9 zile de consum mediu pentru motorină și 8,4 zile pentru benzină. Calculul include stocurile aflate în depozite, la Portul Internațional Liber Giurgiulești și în stațiile de alimentare.

Ministerul Energiei monitorizează permanent situația împreună cu operatorii din piață și autoritățile competente, astfel încât procesul de refacere a stocurilor să continue, iar aprovizionarea consumatorilor să revină la normal în toate regiunile țării”, a transmis instituția.

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial, trimiși în judecată. Ce pedepse riscă

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial al fostei formațiuni au fost trimiși în judecată. Primul riscă amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare. Cel de-al doilea riscă amendă de până la 67 500 de lei sau până la 5 ani de închisoare. Despre acest lucru a anunțat, pe 28 august, Procuratura Anticorupție, fără a oferi numele acestora. Vicepreședintele este învinuit de acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, iar a doua persoană – de finanțarea partidului din surse interzise de lege.

Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în privința celor doi.

Vicepreședintele ex-partidului „Șor” este învinuit că, împreună cu alți membri ai partidului și în coordonare cu Ilan Șor, ar fi acceptat 10 429 000 de lei din activitatea infracțională a lui Ilan Șor și din alte surse obținute contrar legii, potrivit Procuraturii Anticorupție. Conform instituției, situațiile ar fi avut loc în perioada ianuarie-iulie 2022, iar vicepreședintele ex-partidului ar fi contribuit, totodată, la utilizarea banilor pentru finanțarea ilegală a activității formațiunii, inclusiv pentru plata unor salarii neoficiale, chiria și întreținerea sediilor, precum și remunerarea persoanelor mobilizate la proteste.

Membrul neoficial al fostei formațiuni este învinuit de finanțarea partidului din surse interzise de lege, în proporții mari, în formă prelungită. În perioada aprilie-decembrie 2022, acesta, acționând împreună cu Ilan Șor și alte persoane, ar fi finanțat partidul cu 125 394 482,78 de lei, a comunicat Procuratura Anticorupție. Totodată, acesta este învinuit că, prin intermediul membrilor partidului, ar fi asigurat inclusiv racolarea, transportarea și remunerarea participanților la proteste, plata salariilor neoficiale membrilor și activiștilor, precum și achitarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere a sediilor organizațiilor teritoriale.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția.

Pentru infracțiunea imputată, vicepreședintele ex-partidului „Șor” riscă o amendă de la 57 500 la 92 500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, acesta poate fi privat de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la 2 la 5 ani. Membrul neoficial al fostei formațiunii riscă o amendă de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 3 la 5 ani.

Conform Procuraturii Anticorupție, pentru a garanta plata amenzii și o eventuală confiscare specială, cu ajutorul CNA, au fost identificate bunurile învinuiților și puse sub sechestru. Valoarea acestora este de aproximativ 13,7 milioane de lei.

NewsMaker

Chiveri s-a adresat în limba rusă locuitorilor din Transnistria: „Procesul de reintegrare nu mai poate fi oprit” (VIDEO)

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, s-a adresat în limba rusă locuitorilor din stânga Nistrului. Într-un videoclip publicat pe 28 august, oficialul a subliniat că importurile, exporturile și aprovizionarea regiunii transnistrene se fac prin malul drept al Nistrului și a spus că procesul de reintegrare trebuie să le ofere locuitorilor de pe ambele maluri drepturi și oportunități egale.

Am intrat într-o etapă importantă a procesului de reintegrare a țării – un proces care nu mai poate fi oprit. De aceea, considerăm necesar să vă informăm constant despre acțiunile Guvernului și despre pașii concreți pe care îi întreprindem în această direcție, inclusiv în limba rusă”, a declarat Valeriu Chiveri.

Vicepremierul s-a referit și la mesajele despre o presupusă „blocadă economică” și „catastrofă umanitară” din regiune, despre care, spune el, locuitorii din stânga Nistrului aud de ani de zile. Chiveri a precizat că importurile și exporturile din regiune, precum și aprovizionarea cu gaze și alte resurse, sunt realizate prin malul drept, cu respectarea regulilor în vigoare.

El a mai menționat că zeci de mii de locuitori din regiune ajung pe malul drept pentru a-și vizita rudele, pentru a munci, a beneficia de servicii medicale, a face cumpărături sau a studia.

Realitatea este foarte diferită de imaginea care li se încearcă să li se impună oamenilor de ani de zile. În spatele întregii acestei retorici politice sunt oameni obișnuiți, care au nevoie de locuri de muncă, stabilitate, energie, educație, servicii medicale și siguranță în viitor. Reintegrarea este calea de ieșire din acest impas”, a declarat vicepremierul.

Potrivit lui Valeriu Chiveri, reintegrarea nu înseamnă doar reunificarea teritoriului, ci și garantarea unor drepturi și oportunități egale pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Barierele artificiale trebuie să dispară. Niciun punct ilegal de trecere nu poate rupe legăturile firești dintre oameni. Aceste legături există în continuare între familii, prieteni și antreprenori, între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Iar astăzi ele devin tot mai puternice. Pe această bază vom construi reintegrarea cu succes a țării noastre”, a conchis Valeriu Chiveri.

Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar

În perioada 17–24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival  de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane.

Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene. 

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție  organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la  Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de  dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa. 

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele  politice încearcă să fragmenteze continentul. 

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI. 

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus),  Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto  (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya  Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava  Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia),  Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania). 

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și  Simona Epure.  

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta  Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana  Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural  

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă,  iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale  reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid  domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.  

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana  Popescu.  

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu  memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei  Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România. 

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se  numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka. 

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin  proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev. 

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz  Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză. 

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read. 

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului,  spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage,  alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană  Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin  reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în  contextul războiului. 

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni  editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor  aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale.  Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan,  Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu. 

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care  ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul  de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: