Forbes: Sute de milioane de dolari. Cât a costat Rusia bombardarea orașelor ucrainene din 10 octombrie

Circa 400-700 de milioane de dolari. Atât a costat, estimativ, potrivit Forbes, bugetul rusesc bombardarea masivă a orașelor ucrainene din 10 octombrie, potrivit The Insider.

Citând declarații oficiale, publicația scrie despre atacul asupra Ucrainei cu 84 de rachete de croazieră și 24 de drone, în timp ce Forțele Armate ale Ucrainei au doborât mai mult de jumătate dintre rachete – 43, precum și 13 UAV-uri. Forbes a estimat costul rachetelor trase într-o gamă largă – numărul exact de rachete de fiecare tip nu este cunoscut. Potrivit datelor citate de publicație, rachetele Kh-101, Kh-555, Caliber, Iskander, Tornado-S și S-300 au fost lansate asupra orașelor ucrainene.

Jurnaliștii au folosit următoarele tarife: X-101 – 13 milioane de dolari, „Caliber” – 6,5 milioane de dolari, „Iskander” – 3 milioane de dolari, „Onyx” – 1,25 milioane de dolari, X-22 – 1 milion de dolari, „Tochka-U” – 0,3 milioane de dolari. Astfel, costul total al tuturor dronelor lansate pe 10 octombrie, conform publicației, este de câteva milioane de dolari.

Numai în primele două luni de război, Rusia a lansat rachete în valoare de 7,5 miliarde de dolari asupra Ucrainei, a scris Forbes ucrainean. Potrivit ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei Anna Maliar, este vorba despre mai mult de 1.300 de rachete.

Expertul militar Pavel Luzin a declarat pentru The Insider că Rusia a adunat de câteva luni rachete de croazieră pentru un atac masiv pe 10 octombrie. În același timp, nu există stocuri ale acestor rachete pentru noi lovituri similare: „Să crești drastic producția sau să cumperi rachete din alte țări pentru astfel de atacuri masive ca cel de pe 10 octombrie este imposibil fie din punct de vedere organizațional, fie din punct de vedere tehnic, fie din punct de vedere tehnologic. Numai bombardarea cu rachete mai puțin avansate sau drone iraniene este posibilă, dar în general nu vor afecta nimic”, a declarat Pavel Luzin.

Amintim că pe 10 octombrie, zeci de rachete rusești au lovit infrastructura critică, clădirile rezidențiale și locurile de joacă din Ucraina. Imediat după atacuri, președintele rus Vladimir Putin a numit loviturile „un răspuns la aruncarea în aer al a podului din Crimeea”. Potrivit lui, Rusia lovește „facilități de energie, comandă militară și comunicații”.  Precizăm că Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat, în aceeași zi, că trei rachete rusești, care au lovit ținte în Ucraina, au zburat deasupra spațiului aerian al țării noastre. Instituția a declarat că țintele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PAS nu a mers în bloc cu „Împreună” la parlamentare? Doina Gherman: „Experții spun că e riscant”

Președinta fracțiunii PAS, Doina Gherman, a declarat că partidul nu a format un bloc electoral cu Blocul „Împreună” pentru a participa la alegerile parlamentare, deoarece „experții și analiștii politici spun că este riscant să schimbi denumirea în preajma alegerilor”. Totodată, Gherman a subliniat că „miza acestor alegeri este mare” și că potrivit sondajelor, „PAS ar fi, până în prezent, singurul partid pro-european care ar avea șanse reale să intre în Parlament”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului ZdCe, înregistrat înainte de anunțul făcut de Platforma DA privind participarea la alegeri pe lista PAS.

„Cel mai apropiat de noi este Blocul Împreună. Discuțiile despre acest front comun pentru integrare europeană se duc de mai multe săptămâni. Orice tratative pe care le avem pornesc de la un singur scop – de a salva blocarea integrării europene. Miza acestor alegeri este mare”, a subliniat aceasta.

Întrebată de ce PAS nu dorește să formeze un bloc electoral, Gherman a declarat:

„Toți experții și analiștii politici spun că este foarte riscant să schimbi denumirea entității și să vii cu două luni înainte de alegeri cu altă denumire.

Aceste alegeri sunt extrem de importante pentru a ne juca de-a politica sau de-a testatul. Este o realitate care apare din măsurările din sondajele publice și PAS, până la moment, rămâne unicul partid pro-european care are șanse reale să intre în Parlament”, a menționat Gherman.

Precizăm că Platforma DA a anunțat, pe 18 iulie, că nu va participa cu listă proprie la alegerile parlamentare din 28 septembrie și că a acceptat propunerea de parteneriat politic înaintată de PAS. În acest context, Dinu Plîngău a precizat că Liviu Vovc va prelua interimatul funcției de președinte al formațiunii.

Ulterior, Platforma DA a fost exclusă din Blocul „Împreună”. Decizia a fost adoptată în unanimitate de Consiliul Blocului, care acuză PAS de „decapitarea” forțelor pro-europene înainte de scrutin.

Pe 20 iulie, PAS a publicat lista candidaților la alegerile parlamentare în care se regăsesc foștii membri ai Platformei DA, Dinu Plîngău și Stela Macari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: