(foto) Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău

Kaufland continuă extinderea rețelei de magazine în țară și deschide cel de-al patrulea magazin în Municipiul Chișinău, în sectorul Râșcani. Situat pe strada Kiev 7, noul magazin va genera peste 100 noi locuri de muncă.

Potrivit proiectului, suprafața de vânzare va fi de aproximativ 2.500 m2, , iar parcarea va avea o capacitate de 179 de locuri, dintre care 8 locuri vor fi destinate pentru persoanele cu nevoi speciale și 4 locuri pentru familiile cu copii. Magazinul va funcționa de luni până duminică, în intervalul orelor 8:00- 23:00. Accesul spre magazin va fi din strada Kiev și strada Bogdan Voievod.

 

Pentru comoditatea clienților, hipermarketul este dotat cu 10 case de marcat. În noul magazin puteți găsi un raion cu pește proaspăt, raionul extins de legume și fructe, vitrina cu servire asistată – cu o lungime de aproape 30 metri, brutărie, raionul de produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie.

La punctul Grill din exterior, clienții sunt așteptați cu un meniu extins de mâncăruri gustoase, gata preparate – pui rotisat, meniu steak din ceafă de porc, nuggets, crispy, cabanos, cartofi prăjiți și altele. De asemenea, avem o galerie comercială exterioară unde clienții vor găsi farmacie, schimb valutar și un chiosc de ziare.

Ținând cont de strategia Kaufland la nivel internațional, compania anunță o investiție în energia regenerabilă și începe dotarea magazinelor cu panouri fotovoltaice. Astfel, Kaufland de pe strada Kiev va fi primul magazin dotat cu peste 538 de panouri fotovoltaice, ce vor genera energie verde și vor contribui la diminuarea impactului asupra mediului, reducând anual cu peste 126.403,00 de tone emisiile de CO2. Panourile fotovoltaice vor ocupa o suprafață totală de aproximativ 2.800 de m2 și vor fi amplasate pe acoperiș. Acestea pot produce în termeni absoluți, aproximativ 268.942,00 kWh/an.

În linie cu angajamentul companiei față de mediu, noul magazin va avea o stație de încărcare pentru automobilele electrice, cu posibilitatea de încărcare simultană a două automobile și rastele pentru biciclete. De asemenea, magazinul este prevăzut cu sisteme de reciclare, unde clienții sunt recompensați pe loc pentru fiecare gest sustenabil:

  • În parcarea magazinului, clienții vor găsi un automat de tip self-service, unde pot recicla ambalaje în schimbul voucherelor de extra-reducere. Pot colecta aici trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru).
  • La intrarea în magazin, în spațiul special amenajat sub forma unei broscuțe țestoase, clienții pot depune pentru reciclare ambalajele produselor de îngrijire personală sau de curățenie. Pentru aceasta, vor fi recompensați pe loc cu vouchere de 50% reducere la cumpărarea altor produse noi, din oferta lunară. Clienții pot depune sticle goale din plastic, de la șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, săpun lichid, dar și recipiente goale de la produsele de curățenie, precum, detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Voucherele se ridică de la Biroul de Informații din magazin.

În total, compania va investi aproximativ 20 de milioane de MDL în lucrări de infrastructură publică și soluții de trafic. Astfel, Kaufland și-a asumat amenajarea trotuarului și a spațiului verde din teren, refacerea integrală a străzii adiacente Nadejda Russo, construcția pluvialei pe strada Kiev, amenajarea curților și construcția rețelelor noi.

Kaufland își menține angajamentul de investiții în Republica Moldova și continuă implicarea în proiectele de responsabilitate socială. Pilonii strategiei Kaufland la nivel internațional prevăd investiții în programe educaționale, sociale, proiecte culturale, inițiative de promovare a unui mod de viață sănătos și de protecție a mediului înconjurător.

În septembrie 2019, Kaufland a deschis primele sale două magazine în orașul Chișinău, situate în sectorul Botanica și în sectorul Ciocana. În septembrie 2020 a fost inaugurat primul magazin din nordul țării, în municipiul Bălți, iar în anul 2021 Kaufland a deschis încă trei magazine, la Ungheni, pe 18 februarie, la Comrat, pe data de 11 martie și al treilea magazin la Chișinău, pe strada Nicolae Testemițanu 3. În acest an, Kaufland a deschis și primul magazin în municipiul Orhei, pe 12 aprilie.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Val de mesaje înșelătoare pe WhatsApp, Signal și Telegram: Cum vă puteți proteja datele

Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) avertizează cetățenii despre răspândirea unor mesaje de tip phishing pe aplicațiile WhatsApp, Signal și Telegram. Potrivit instituției, unele dintre aceste mesaje folosesc adresări personalizate și conțin linkuri sau documente care pot părea credibile, însă scopul lor este compromiterea dispozitivelor și preluarea controlului asupra acestora de către atacatori.

Într-un exemplu de mesaj prezentat de instituție, oamenii sunt îndemnați să semneze o presupusă petiție prin care „economiști și antreprenori” ar susține pașii necesari pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană.

Pentru a preveni astfel de incidente, ASC recomandă utilizatorilor:

  • să nu acceseze link-uri provenite din mesaje suspecte;
  • să nu introducă date personale sau bancare pe site-uri accesate prin astfel de link-uri;
  • să verifice întotdeauna sursa mesajului, chiar dacă expeditorul pare real, contactând persoana respectivă prin alt canal de comunicare;
  • să raporteze tentativele de phishing la adresa [email protected].
ChatGPT Image

Neutralitatea în Europa: modelul Elveției și al Austriei. Lecții de învățat pentru Moldova

Jurnalistul polonez Miłosz Szymański a analizat pentru NM ce poate învăța Republica Moldova de la țările neutre din Europa – Austria și Elveția, de ce Suedia, după 200 de ani de neutralitate, a renunțat la ea și de ce acest statut, în lipsa unei apărări solide, riscă să fie doar o declarație fără valoare.

Pe 16 mai 2022, guvernul Regatului Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO. Astfel, Suedia a pus capăt unei perioade de peste două secole de neutralitate. Pentru context istoric, Suedia și-a declarat neutralitatea în 1814, la doar doi ani după ce Rusia anexase jumătatea de est a Principatului Moldovei.

Decizia de a renunța la neutralitate nu a fost una ușoară. Până în 2021, doar un suedez din trei susținea ideea aderării la NATO – un nivel de sprijin similar celui pe care îl are astăzi această opțiune în Republica Moldova. Fractura majoră s-a produs însă în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. La fel ca finlandezii, suedezii au realizat că pacea și inviolabilitatea frontierelor în Europa nu mai pot fi considerate de la sine înțelese.

Neutralitatea nu este absolută

Trebuie, însă, remarcat că neutralitatea suedeză nu a fost absolută. Când, în 1939, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda, Suedia i-a sprijinit pe finlandezi cu un ajutor militar generos, iar simpli suedezi au plecat să lupte ca voluntari. Este suficient să spunem că la cele trei sute de mii de soldați finlandezi mobilizați s-au alăturat nouă mii de voluntari din Suedia, a cărei populație era atunci de doar aproximativ șase milioane de oameni. În timpul Războiului Rece, Suedia și-a demonstrat neutralitatea pentru a nu provoca URSS, însă neoficial întreținea contacte cu NATO pentru cazul unui atac dinspre est. În anii ’90, mai ales după aderarea Suediei la Uniunea Europeană în 1995, țara a colaborat activ cu NATO ca partener extern, încercând să se apropie structural și tehnic de statele membre ale UE.

Din punctul de vedere al Stockholmului, Rusia se află dincolo de mare, dar marea nu protejează de rachetele „Iskander”, dronele sau bombele ghidate cu care Rusia lovește de mai bine de trei ani atât obiective militare, cât și civile în Ucraina. Privind imaginile din Ucraina, suedezii au înțeles rapid că neutralitatea nu îi va proteja de Rusia, la fel cum nu a protejat Ucraina neutră de anexarea Crimeei și de războiul din Donbas în 2014. Neutralitatea nu a protejat nici Lituania, Letonia și Estonia de anexarea forțată de către Uniunea Sovietică în 1939. Nu a protejat nici Belgia, Țările de Jos, Luxemburg și Norvegia de ocupația nazistă din 1940.

Neutralitate convenabilă

Astăzi, în lume există până la douăzeci de state care se declară neutre, dintre care unsprezece se află în Europa. Pe lângă cele cinci microstate europene (Vatican, Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino), acestea sunt: Austria, Irlanda, Malta, Moldova, Serbia și Elveția. Dintre ele, merită o atenție deosebită Austria și Elveția.

Elveția este poate cel mai cunoscut exemplu de stat neutru. Tocmai în numele acestei neutralități, elvețienii s-au abținut până în 2002 de la aderarea la Organizația Națiunilor Unite. Calitatea de membru ONU este considerată aproape echivalentă cu recunoașterea internațională a statalității, însă, în ciuda acestui fapt, elvețienii au trăit mai bine de jumătate de secol convinși că e mai bine să nu se implice în treburile lumii, să se izoleze de problemele acesteia și să facă bani de pe urma tuturor. Convingerea era atât de puternică încât, la referendumul din 3 martie 2002 privind aderarea la ONU, doar 55% dintre cetățeni și 12 din cele 23 de cantoane au votat „pentru”. Prezența la vot a fost de numai 58%. Puțin a lipsit ca Elveția să rămână și astăzi nu în cadrul ONU, ci pe lângă ea.

Revenind la neutralitatea în sensul alianțelor militare, neutralitatea elvețiană este la fel de veche ca și cea suedeză, datând din războaiele napoleoniene. Însă, spre deosebire de scandinavi, Elveția este înconjurată de țări prietene și, în plus, nimeni nu a avut un interes deosebit să o atace. În astfel de condiții, putea să nu-și definească o orientare politică și să facă afaceri liniștit cu toată lumea.

Austria, la rândul ei, și-a declarat neutralitatea în schimbul restabilirii independenței. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Viena a reușit parțial să convingă lumea că a fost prima victimă a celui de-al Treilea Reich. Această teză sună însă puțin convingător, dacă ținem cont că austriecii reprezentau 8% din populația Reich-ului, 13% membri SS, 40% din personalul lagărelor de concentrare și chiar 70% dintre comandanții acestora. Să nu uităm și că Adolf Hitler a fost tot austriac. Tocmai din acest motiv Austria, asemenea Germaniei, după 1945 a fost împărțită în zone de ocupație între URSS, SUA, Marea Britanie și Franța. La fel ca Berlinul, a fost împărțită și Viena, doar că acolo nu s-a apucat nimeni să construiască un zid și nu a apărut „Republica Democrată Austriacă”.

Austriei, spre deosebire de Germania, i-a reușit să convingă puterile învingătoare că nu reprezintă o amenințare și nu va reprezenta nici în viitor, deoarece va proclama neutralitatea permanentă. Aliații aveau destule probleme în Germania, așa că au decis că reducerea frontului va fi în folosul tuturor și și-au retras trupele din Austria. În rezultat, a existat un singur stat austriac, democratic și capitalist, ceea ce a contribuit la dezvoltarea economică și la creșterea nivelului de trai al societății. Astfel, Austria a urmat un drum similar cu Elveția, cu singura diferență că a aderat la Uniunea Europeană în 1995 – la fel ca Suedia.

Neutru nu înseamnă lipsit de apărare

Trebuie precizat că a fi o țară neutră nu înseamnă a fi fără arme. Și Austria, și Elveția, precum și Suedia și Finlanda, și-au dezvoltat activ atât forțele armate, cât și industria de apărare.

În Elveția, neutră de mai bine de două sute de ani, activează producători de arme cu tradiții îndelungate. Cel mai cunoscut dintre ei este SIG Sauer, care produce arme de foc din 1859 și livrează pistoale și puști armatelor din zeci de țări ale lumii. În Elveția funcționează și compania Mowag, producătoare de vehicule blindate pe roți și șenile. Însă Elveția nu se limitează doar la producerea de arme.

Probabil, una dintre cele mai cunoscute particularități ale apărării elvețiene este existența adăposturilor subterane pentru întreaga populație a țării. Ele sunt aproape 400 de mii – unul la douăzeci și cinci de persoane. Se află sub clădiri de locuit, clădiri publice și în alte locuri. Nici dimensiunea, nici amplasarea lor nu sunt întâmplătoare, iar construcția și echiparea lor sunt strict standardizate și incluse în registre speciale.

Elvețienii abordează apărarea activ: în țară există obligația generală de serviciu militar pentru bărbați. Pregătirea militară de bază durează între 18 și 21 de săptămâni, după care urmează un antrenament specializat de șase săptămâni. Acesta poate fi înlocuit cu un an de serviciu civil, iar persoanele inapte pentru serviciul militar sunt obligate timp de 11 ani să plătească 3% din impozitul pe venit, direcționat către apărare. Datorită acestui sistem, Elveția, cu o populație de circa 9 milioane de locuitori, menține peste 100 de mii de militari, în principal recruți, voluntari și un mic corp de ofițeri profesioniști. Pentru comparație: Moldova are o populație de patru ori mai mică, dar armata ei este de douăzeci de ori mai mică. În același timp, Elveția cheltuie pentru apărare doar un procent puțin mai mare din PIB decât Moldova – 0,7% față de 0,55%. Totuși, având în vedere că PIB-ul Elveției este de 50 de ori mai mare decât cel al Moldovei, cheltuielile ei militare în valoare nominală le depășesc pe cele moldovenești de 70 de ori și urmează să mai crească cu încă jumătate până în 2030.

Austria, de asemenea, a păstrat recrutarea obligatorie a bărbaților pentru un serviciu de jumătate de an. Având o populație comparabilă cu cea a Elveției, Austria menține de asemenea o armată de 100 de mii de oameni, în principal recruți și voluntari, comandați de un mic corp de ofițeri profesioniști. Austria produce, de asemenea, volume considerabile de arme, în special faimoasele în toată lumea puști Steyr AUG și pistoale Glock18.

Nici Austria, nici Elveția în realitate nu sunt amenințate de nimeni, dar ambele țări își mențin pregătirea de luptă, înțelegând foarte bine că este mult mai ușor să o păstrezi decât să o restabilești de la zero.

Ce lecție poate învăța Moldova din această experiență? În primul rând, că neutralitatea nu garantează automat securitatea. Exemplul Ucrainei arată clar: nici neutralitatea, nici tratatele internaționale nu asigură suveranitatea. Reiese că semnarea chiar și a zece memorandumuri de la Budapesta, în confruntarea cu un vecin agresiv, valorează mai puțin decât un singur regiment de infanterie, o baterie de apărare antiaeriană sau o escadrilă de drone. A doua lecție – a declara neutralitatea este una, dar ca aceasta să fie respectată de alte state – este cu totul altceva. Dronele și rachetele balistice rusești care zboară regulat deasupra Moldovei arată limpede că Rusia nu ia în serios neutralitatea moldovenească.

Trebuie să rămână Moldova neutră? Își poate ea permite acest lucru? În mod cert, nu ar trebui să mizeze pe faptul că o simplă declarație de neutralitate va fi suficientă.

Traducere din poloneză: Irena Șevcenko

Miłosz Szymański – jurnalist, autor al podcasturilor „Za Rubieżą. Historia i Polityka” și al unor cărți de reportaje, inclusiv „Kto zgasi światło? Opowieści z Mołdawii”.

Text pregătit în cadrul proiectului Piața europeană, realizat împreună cu Centrul Mieroszewski.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Lidera Partidului „Renaștere”, vizată de percheziții, acuză guvernarea de „persecuție politică”. PAS: „Aberații”

Natalia Parasca, președinta interimară a Partidului „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, ar fi una dintre persoanele vizate de perchezițiile efectuate de ofițerii Centrului Național Anticorupție în această dimineață. Potrivit acesteia, oamenii legii au efectuat percheziții și la domiciliul părinților săi. Parasca a acuzat partidul de guvernare PAS de „persecuție politică”, susținând că motivele invocate de autorități pentru percheziții ar fi „inventate”. Pe de altă parte, PAS cataloghează acuzațiile Nataliei Parasca drept „aberații”.

Parasca a declarat, pe 17 septembrie, într-o postare pe Telegram că a fost „ținta” perchezițiilor.

Astăzi am devenit ținta mașinii represive a regimului Sandu-PAS. Dimineață, forțele de ordine au venit la mine acasă. O altă echipă de foști apărători ai legii și ordinii răscolește casa părinților mei. Motivele formale pentru această arbitrare au fost auzite de fiecare dintre noi de multe ori în cazuri similare, nu mai este nevoie să le menționăm. Motivele sunt inventate, iar cauza este aceeași. Este vorba de persecuția politică a celor care nu sunt de acord cu dictatura regimului actual, care încearcă în mod constant să intimideze întregul popor care l-a ales cândva”, a menționat politiciana.

Pe de altă parte, PAS cataloghează acuzațiile Nataliei Parasca drept „aberații”.

„Sunt aberatii. Justita trebuie să își facă conștiincios treaba”, a menționat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

Solicitat de NewsMaker, serviciul de presă al CNA a menționat că va reveni cu precizări.

Precizăm că pe 17 septembrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova au loc peste 70 de percheziții într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor politice. Acțiunile, desfășurate de ofițerii CNA și procurorii din Bălți, au loc inclusiv în municipiul Chișinău. 

Potrivit CNA, există suspiciuni că un grup de persoane ar fi pus în aplicare un plan infracțional în perioada preelectorală, înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. „Printre persoanele vizate se numără factori de decizie afiliați unor partide politice, membri și simpatizanți, care ar fi creat o schemă de introducere în țară a mijloacelor bănești ilicite, destinate susținerii ilegale a partidelor politice, grupurilor de inițiativă și concurenților electorali”, au declarat reprezentanții CNA. 

Între timp, în urma perchezițiilor efectuate, au fost ridicați bani în diferite valute, documente, înscrisuri și alte materiale relevante pentru anchetă.

***

Natalia Parasca este vizată de sancțiuni internațioanale alături de alte persoane cunoscute pentru legături cu fugarul Ilan Șor. Pe 28 martie, aceasta s-a plâns că organele de drept i-au interzis să părăsească Republica Moldova timp de 60 de zile. Ea a publicat pe rețelele de socializare o imagine cu un document al Procuraturii municipiului Chișinău. În document se indica faptul că politiciana are statut de învinuită.

Foto: Elena Covalenco

Recean, prima reacție după ce Grecia a pus pe pauză extrădarea lui Plahotniuc: „Instituțiile trebuie să-l aducă acasă în cătușe”

Premierul Dorin Recean a reacționat la decizia autorităților elene de a suspenda extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, care urma să aibă loc „în următoarele zile”. Șeful Executivului anunță că autoritățile vor investiga cum a reușit fostul lider democrat „să-și împiedice extrădarea”.

„Chiar dacă el speră că după alegeri Moldova va cădea pe mâna Rusiei și el va putea veni acasă liber, instituțiile trebuie să-l aducă acasă în cătușe. Și noi – cetățenii acestei țări – trebuie să ne asigurăm că toți sunt aduși în fața justiției și că acest proces nu este oprit”, a scris șeful Guvernului pe rețelele de socializare.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, pe aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai cu identități false.

Procuratura Generală a Republicii a trimis, pe 24 iulie, autorităților din Grecia o primă cerere de extrădare în privința lui Plahotniuc, iar Ministerul Justiției a expediat ulterior încă două. Atât Curtea de Apel din Atena, cât și Ministerul Justiției al Greciei au acceptat extrădarea. Ministerul Justiției de la Chișinău a recepționat pe 12 septembrie decizia privind extrădarea și a transmis setul de documente Ministerului Afacerilor Interne – instituția competentă pentru preluarea lui Plahotniuc. Totuși, pe 17 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că Ministerul Justiției din Grecia a suspendat procedura de extrădare, fără a-și explica decizia.

Reamintim că ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a anunțat anterior că fostul lider PDM urma să fie adus în Republica Moldova pe 25 septembrie, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Vlah, după ce CEC a decis să ceară limitarea activității „Inima Moldovei”: „Nu s-au putut abține”

Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, a venit cu o reacție după ce Comisia Electorală Centrală a decis să ceară limitarea activității formațiunii sale. Vlah a catalogat hotărârea CEC drept una „motivată politic” și a precizat că PRIM o va contesta în instanță.

Comisia Electorală Centrală nu s-a putut abține și, folosindu-se de situație, și-a demonstrat atașamentul politic față de guvernare. Astfel, fără a aștepta rezultatele controlului financiar, pe care tot CEC l-a inițiat, și care ar fi demonstrat vinovăția sau nevinovăția noastră, ne-a aplicat avertisment și a sesizat Ministerul Justiției să examineze posibilitatea aplicării în raport cu noi a art. 21 din Legea privind partidele politice (limitarea activității partidului politic). Astfel, CEC a încălcat principiul prezumției nevinovăției și s-a plasat mai presus de orice în stat. Evident, vom contesta această decizie, pe care o considerăm neîntemeiată și motivată politic”, a scris Irina Vlah pe rețelele de socializare.

Amintim că, pe 17 septembrie, Comisia Electorală Centrală a decis să expedieze Ministerului Justiției o solicitare de examinare a aplicării articolului care prevede limitarea activității formațiunilor politice în privința Partidului Republican „Inima Moldovei”. Totodată, CEC a dispus efectuarea un control complex al finanțării activității PRIM, precum și al Blocului electoral „Patriotic”, din care face parte partidul lui Vlah. Autoritatea electorală a dispus măsurile în contextul în care PRIM ar fi beneficiat de finanțare ilegală.

Hotărârea CEC privind „Inima Moldovei” și Blocul „Patriotic” vine după două sesizări depus de Partidul Național Moldovenesc și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa.

Amintim că, în dimineața zilei de 2 septembrie, procurorii și polițiștii au desfășurat 60 de percheziții în sudul țării într-o cauză penală privind coruperea electorală, finanțarea ilegală a concurenților și spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Trei persoane au fost reținute în urma descinderilor.

În aceeași zi, Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții la Chișinău și Comrat în cadrul unui dosar privind finanțarea ilegală a unui partid politic. Patru persoane au fost reținute, fiind vorba despre un viceprimar de Comrat și trei responsabili ai organizației teritoriale PRIM. Unul dintre membrii reținuți ai formațiunii este candidată la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Cele patru persoane sunt bănuite că ar fi oferit bani unor activiști politici pentru organizarea de activități electorale. Potrivit anchetei, aceștia plăteau în plicuri pentru colectarea de semnături în susținerea unui politician.

Suspecții se află în prezent în arest la domiciliu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: