Canalele de Telegram au anunțat că în orașul Tiraspol s-au produs mai multe explozii. Acestea au avut loc în apropierea așa-numitului „Minister al Securității”. În imagini apar și fragmente ale unui aruncător de grenade. Autoritățile de facto ale regiunii au confirmat informația și au precizat că a avut loc un atac dintr-un lansator manual de grenade.
UPDATE (19:15) Anton Gherașenko, consilierul ministrului ucrainean de Interne, a comentat cele întâmplate astăzi la Tiraspol.
„Nu vom fi mirați dacă este încă o provocare din partea Federației Ruse”, a scris acesta pe canalul său de Telegram.
UPDATE (18.48) Așa-numitul „Minister al Afacerilor Interne” de la Tiraspol a oferit primele comentarii. Explozia s-a produs în jurul orei 17:00. S-au spart geamurile de la etajele superioare ale clădirii responsabile de securitatea regiunii. Din aceasta iese fum.
„Conform primelor informații, focurile au fost trase dintr-un lansator de grenade RPG*. Victime nu sunt”, se arată în comunicatul de presă.
Potrivit canalelor de Telegram transnistrene, în urma deflagrațiilor au fost sparte și geamurile de la blocul din apropierea așa-numitului „Minister al Securității”. Zona este încercuită de milițieni.
NM încearcă să obțină un comentariu oficial din partea instituției nerecunoscute de securitate, însă deocamdată nu ni s-a răspuns la apeluri. De asemenea, am solicitat comentarii din partea vicepremierului pentru Reintegrare Oleg Serebean și al Biroului politici de reintegrare. Vom reveni cu informații noi.
***
Amintim că general-maiorul rus Rustam Minnekaev, comandantul-adjunct al trupelor din regiunea Centrală, a declarat pe 22 aprilie că în cadrul celei de-a doua etape a „operațiunii speciale” desfășurate în Ucraina, armata rusă trebuie să obțină controlul deplin al regiunii Donbas și asupra regiunilor de sud ale Ucrainei. Acest lucru va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea, dar și ieșire către Transnistria, unde „de asemenea sunt afectate drepturile populației vorbitoare de rusă”.
TelegramTelegramTelegramTelegramTelegram
*
RPG acronim, din rus РПГ, standuri pentru Ручной Противотанковый Гранатомёт (Ruchnoy Protivotankovyj Granatomjot), sau „portabile anti-tanc lansator de grenade “, și indică o serie precisă de-sovietic făcut sisteme anti-tanc (acum rusă).
Acronimul derivat din limba engleză, Rocket Propelled Grenade , a căpătat o semnificație mai largă și include toate lansatoarele manuale portabile cu muniție constând dintr-o singură rachetă introdusă ca sfeșnic în tubul de lansare și activată de un declanșator electric care aprinde motorul.
Există multe tipuri de lansatoare și grenade autopropulsate; cele mai populare modele de lansatoare de rachete sunt RPG-2 , RPG-7 , RPG-16 , RPG-29 și RPG-32 .
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Predarea limbilor străine în Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul unei cereri sociale tot mai mari. Limbile străine sunt percepute din ce în ce mai mult nu doar ca discipline școlare, ci ca instrumente practice de acces la educație, profesii și mediul internațional. Acest lucru schimbă treptat atât așteptările față de rolul profesorului, cât și cerințele privind calitatea predării.
În acest context, în anul 2026, International Language Training Center (ILTC) și Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL) lansează un program orientat spre dezvoltarea mediului profesional al profesorilor de limbi străine. Scopul este de a sprijini cadrele didactice să activeze nu izolat, ci în cadrul unei comunități profesionale durabile, în care schimbul de bune practici și susținerea implementării noilor abordări devin o parte constantă a activității lor.
De la cursuri la un mediu profesional
Experiența ultimilor ani a arătat că formările individuale sau actualizările metodologice punctuale au un impact limitat în timp. O valoare mult mai mare pentru profesori o reprezintă oportunitatea de a face parte dintr-un mediu profesional în care pot reveni constant la discuții despre practică, pot analiza experiențe din diferite școli și regiuni și pot reflecta asupra noilor abordări, după testarea acestora în context educațional real.
Victoria Galii, directoarea International Language Training Center (ILTC), vorbește despre acest demers ca despre o extindere a misiunii ILTC. Organizația rămâne un centru lingvistic, dar își asumă în același timp rolul unei platforme de sprijin pentru dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine.Ne referim la un mediu care funcționează în mod constant: profesorii se întâlnesc în diferite formate, discută provocări practice, împărtășesc soluții și revin la aceste conversații cu o experiență nouă.
Această abordare este susținută și de parteneri. Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), subliniază că schimbările durabile apar rareori ca rezultat al unui singur eveniment. Potrivit observațiilor sale, profesorii au nevoie de un mediu profesional care permite un schimb constant de practici și oferă acces la sprijinul pentru implementarea abordărilor în activitatea școlară reală. Din acest motiv, parteneriatul dintre ILTC și INEL se bazează pe îmbinarea agendei profesionale internaționale cu un model de lucru pe termen lung, bine gândit.
Programul este conceput pentru un prim ciclu de trei ani (2026–2028) și include mai multe direcții interconectate. Printre acestea se numără o conferință internațională anuală, dezvoltarea unei rețele regionale de formare profesională pentru școli, inclusiv din mediul rural, un program lingvistic destinat mentorilor naționali, precum și pregătirea viitorilor profesori, studenți din anii absolvenți.
Toate aceste direcții sunt unite de comunitatea profesională ILTC Community, menită să devină un mediu permanent pentru schimbul de practici. Astfel, soluțiile care funcționează nu vor rămâne în interiorul unor școli sau grupuri izolate, ci se vor extinde treptat pe o scară mai largă.
Experiența internațională, adusă în clasă
Primul eveniment al programului a fost International Language Teachers Conference ILTC Moldova 2026, dedicat aspectelor practice ale predării limbii engleze. Alegerea acestei teme reflectă situația actuală: limba engleză se află cel mai des în centrul discuțiilor metodologice, deoarece cererea este sporită, iar provocările din clasă devin tot mai complexe.
La conferință au participat experți recunoscuți la nivel internațional în domeniul predării limbii engleze, ale căror abordări metodologice și publicații sunt utilizate de profesori din diferite țări. Temele abordate au coincis cu subiectele despre care profesorii discută cel mai des între ei după ore.
Jim Scrivener (Regatul Unit) a vorbit despre managementul clasei. Nu despre disciplină ca scop în sine, ci despre ceea ce ajută o lecție să „se țină”: cum se construiește ritmul, cum se recâștigă atenția, cum sunt implicați elevii care își pierd rapid interesul și cum se menține contactul atunci când nivelul elevilor este foarte diferit.
Boelo van der Pool (Țările de Jos / Spania) a abordat tema incluziunii și a neurodiversității. Acesta a vorbit despre dislexie și ADHD ca realități întâlnite de profesori în activitatea la clasă și despre modul în care astfel de particularități pot fi recunoscute fără etichetări, despre adaptarea modului de predare și a sarcinilor, precum și despre organizarea procesului educațional astfel încât să fie menținut un climat calm și sigur în clasă.
Jeremy Harmer (Regatul Unit) s-a concentrat pe storytelling. Accentul nu a fost pus pe „istorii frumoase”, ci pe modul în care istoriile funcționează în predarea limbilor: cum contribuie la menținerea motivației, la implicarea elevilor în comunicare, la dezvoltarea înțelegerii și la transformarea practicii lingvistice într-un proces mai natural.
Discuțiile din cadrul conferinței nu s-au limitat la un set de tehnici. Treptat, conversația a ajuns la întrebarea de ce depinde durabilitatea schimbărilor în clasa reală. Jim Scrivener, teacher trainer și autorul lucrărilor metodologice pentru profesorii de limba engleză, a remarcat că cele mai vizibile rezultate apar atunci când profesorii au posibilitatea de a reveni constant la analiza propriei practici împreună cu colegii și de a adapta abordările la contextul lor, nu doar de a reproduce soluții gata făcute.
Dezvoltarea mediului profesional al profesorilor este susținută și la nivelul politicilor educaționale. După cum a menționat la conferință Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, calitatea predării limbilor străine influențează direct oportunitățile educaționale și profesionale ale tinerilor. Formatele sistemice de dezvoltare profesională a cadrelor didactice și diseminarea practicilor eficiente la nivel național reprezintă o componentă importantă a consolidării sistemului educațional.
Accesul regulat la metodici moderne, inclusiv pentru profesorii din regiuni și din școlile rurale, ar trebui să devină o normalitate, nu o excepție. Pe măsură ce schimbul profesional intră în ritmul de lucru, diferențele dintre centru și regiuni se reduc, iar calitatea predării se echilibrează prin extinderea practicilor verificate. Astfel se conturează treptat un mediu profesional în care predarea limbilor străine evoluează prin comunitate, reflecție asupra experienței și verificarea constantă a abordărilor în activitatea reală din clasă.
