Poliția Republicii Moldova

FOTO Încă o dronă depistată pe teritoriul Moldovei? Alertă la Orhei: este investigat un aparat de zbor

În dimineața zilei de 3 decembrie, polițiștii din Orhei au fost alertați despre depistarea unei drone în extravilanul localității Podgoreni. Între timp, în zonă a fost restricționat accesul cetățenilor. La fața locului se află toate serviciile specializate. Informația a fost comunicată de poliția Republicii Moldova. 

„Poliția Națională informează că, acum o oră, polițiștii din Orhei au fost alertați despre depistarea unei drone în extravilanul localității Podgoreni. Informațiile au fost comunicate imediat autorităților competente, iar în zona căderii dronei accesul cetățenilor a fost restricționat. La fața locului se află toate serviciile specializate, iar angajații secției tehnico-explozivă a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP urmează să investigheze complex aparatul de zbor”, au comunicat reprezentanții poliției pe 3 decembrie.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova

Recent, în Republica Moldova au fost depistate două drone. S-a întâmplat pe 10 noiembrie, în satul Fîrlădeni din raionul Căușeni și în apropierea satului Borosenii Noi din Rîșcani. Ulterior, pe 12 noiembrie, poliția a anunțat că pe teritoriul Republicii Moldova a fost depistată încă o dronă – în extravilanul satului Coșernița din raionul Criuleni. După primele examinări, au comunicat reprezentanții poliției, s-a constatat că este vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” de origine rusească, care nu avea atașat explozibil.

Ministerul de Externe a declarat că dronele au fost lansate de Federația Rusă și că aparatele sunt „de tip momeală – utilizate pentru a induce în eroare apărarea antiaeriană ucraineană”. Totodată, Ministerul a cerut Moscovei să respecte statutul de neutralitate și integritate teritorială a Republicii Moldova. Detalii AICI.

Pe 11 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că cele două drone depistate la Căușeni și Rîșcani nu aparțin Federației Ruse. Aceasta a mai spus că autoritățile de la Chișinău nu ar avea probe care să dovedească originea rusească a aparatelor de zbor. „Suntem siguri că dovezile nu vor fi prezentate niciodată, deoarece nu există”, a adăugat Zaharova. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a declarat că Republica Moldova rămâne expusă riscului ca dronele sau aparatele de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” să intre pe teritoriul țării, atât timp cât se înregistrează faza activă a războiului din Ucraina. Potrivit oficialului, țara noastră trebuie să-și întărească capacitatea de a detecta aceste drone și a le neutraliza. Detalii AICI.

Iar pe 17 noiembrie, publicația NordNews a scris că „două rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra satului Ruseni” din raionul Edineț. Un localnic a trimis portalului imagini video înregistrate de camera de supraveghere a curții sale, în jurul orei 7:00, care surprind sunetul și trecerea la joasă altitudine a rachetelor deasupra localității. Ulterior, deputatul Radu Marian a declarat că cel puțin o rachetă, lansată de Rusia către Ucraina noaptea trecută (noaptea de 16 noiembrie spre 17 noiembrie), a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova. Mai târziu, pe canalul de Telegram „Prima Sursă”, administrat de către responsabili din cadrul Preșidenției, Parlamentului și Guvernului, s-a anunțat că autoritățile din Moldova au monitorizat atacul masiv al Federației Ruse, din dimineața zilei de 17 noiembrie, asupra Ucrainei și nu au fost consemnate căderi la sol a unor eventuale obiecte de zbor pe teritoriul țării noastre. Totuși, au menționat autoritățile, un locuitor al satului Groznița din raionul Briceni a anunțat că a văzut 2 aparate de zbor asemănătoare unor drone la o înălțime de aproximativ până la 100 metri, ulterior acestea au dispărut din vizor. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

eSP.md

Fosta ambasadoare în Suedia, vizată într-un dosar penal, susține că este victima unei campanii de hărțuire. Reacția MAE

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, Norvegia și Finlanda, Liliana Guțan, susține că este victima unei campanii de hărțuire instituțională și că auditul intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), precum și dosarul penal deschis pe numele său, au fost inițiate după ce a refuzat să părăsească funcția. De cealaltă parte, MAE respinge acuzațiile și afirmă că declarațiile publice ale ex-ambasadoarei reprezintă „presiuni asupra justiției”, în condițiile în care cauza penală este examinată de instanță.

Într-o conferință de presă din 15 iulie, Liliana Guțan, alături de avocații săi, a declarat că împotriva sa au fost inițiate succesiv un audit intern, o anchetă penală, o procedură disciplinară și verificări privind documentele medicale. Fosta ambasadoare susține că toate aceste acțiuni ar face parte dintr-un mecanism coordonat de înlăturare a sa din funcție și afirmă că procedurile au început după ce ar fi refuzat să-și prezinte demisia.

Fiecare procedură luată separat pare legală, însă împreună ele au fost orchestrate și instituționalizate ca un mecanism pus în mișcare de oameni concreți”, a menționat fosta ambasadoare, notează IPN.

Avocatul Ivan Ungureanu a declarat că dosarul penal are la bază concluziile unui audit intern al MAE, iar prejudiciul imputat vizează cheltuieli pe care le consideră justificate, efectuate în exercitarea atribuțiilor diplomatice. Printre acestea au fost menționate produse de igienă pentru ambasadă, cheltuieli protocolare, precum și ajustarea unei ținute oficiale pentru ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare în Regatul Norvegiei.

Apărarea susține că raportul de audit este contestat în instanța de contencios administrativ și că, în opinia sa, procedurile administrative și penale ar fi fost utilizate abuziv.

Liliana Guțan a declarat că va contesta toate acțiunile pe care le consideră ilegale. „Îmi voi apăra onoarea în toate instanțele și forurile legale, naționale și internaționale”, a spus aceasta.

În reacție, Ministerul Afacerilor Externe a catalogat afirmațiile ex-ambasadoarei drept „presiuni asupra justiției”.

Ministerul Afacerilor Externe are toleranță zero față de corupție și abuzuri. Având în vedere că dosarul a fost transmis de Procuratură în instanța de judecată, aceste declarații publice pot fi catalogate drept presiuni asupra justiției”, a spus instituția.

Amintim că, în martie, Procuratura Anticorupție a anunțat că Liliana Guțan a fost trimisă în judecată pentru abuz de putere și abuz de serviciu. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, aceasta ar fi introdus date false în evidențele contabile ale misiunii diplomatice privind prezența sa la serviciu și ar fi decontat cheltuieli personale pe banii statului. Prejudiciul cauzat bugetului Ministerului Afacerilor Externe este estimat la 275 927 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: