FOTO Primele imagini cu locul unde a căzut misiunea lunară a Rusiei „Luna 25”

Agenția Aerospațială a SUA, NASA, a publicat imagini cu locul prăbușirii primei misiuni lunare din istoria modernă a Rusiei în aproape 50 de ani, Luna-25, care nu a reușit să aterizeze pe satelitul natural al Pământului. Din imagini se observă un crater – în centru – format la polul sudic al Lunii, scrie Meduza

Amintim că vehiculul de lansare „Soiuz-2.1b” cu treapta „Fregat” și stația interplanetară automată „Luna-25” a fost lansat pe 11 august, la ora 02:10, ora Moscovei.

O oră mai târziu, stația a fost pusă pe o traiectorie de zbor spre Lună și s-a îndepărtat de treapta „Fregat”.

Ieșirea Lunei-25 pe o orbită circulară circumlunară cu o înălțime de 100 km este programată pentru 16 august, iar aterizarea sa pe suprafața unui satelit natural al Pământului – pe 21 august, în zona de nord a craterului Boguslavskii.

Potrivit sursei, stația automată Luna-25 a fost prima misiune rusă pe Lună din 1976, atunci când a fost lansată precedenta stație „Luna-24”. Conform planurilor, Luna-25 trebuia să fie prima stație din istorie care va ateriza pe Polul Sud al Lunii.

Principalele obiective ale misiunii – dezvoltarea tehnologiilor de aterizare ușoară, studierea structurii interne și explorarea resurselor, inclusiv a apei. A fost programată ca misiunea să dureze un an. 

Pe 20 august, Luna-25 „a încetat să mai existe” ca urmare a unei ciocniri cu suprafața Lunii. Anunțul a fost făcut de Roskosmos, agenție federală spațială rusă.

Aceasta s-a întâmplat după ce stației i s-a dat un impuls „pentru a-și forma orbita eliptică înainte de aterizare”. În ajun, reprezentanții Roskosmos au menționat că în timpul tranziției Luna-25 pe orbita de dinainte de aterizare a avut loc o „situație anormală”.

Măsurile luate pe 19 și 20 august pentru a căuta dispozitivul și a intra în contact cu el nu au dat niciun rezultat. Conform rezultatelor unei analize preliminare, din cauza abaterii parametrilor efectivi ai impulsului de la cei calculați, dispozitivul s-a mutat pe o orbită neconcepută și a încetat să mai existe ca urmare a unei ciocniri cu suprafața Lunii”, a menționat agenția guvernamentală rusă. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: