Hassan Ammar/ AP

FOTO Proteste violente la Beirut, după explozia devastatoare care a luat 137 de vieți

Proteste violente au izbucnit, joi, pe străzile din Beirut. Forțele de ordine au utilizat gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea care s-a adunat în fața parlamentului, scrie BBC.

Demonstranții au ieșit în stradă în semn de nemulțumire față de autorități, pe care le acuză de neglijență, ceea ce a dus la explozia puternică de marți.

Hassan Ammar/ AP
Hassan Ammar/ AP

Oamenii susțin că administrația locală nu a luat măsurile necesare pentru evacuarea celor 2 750 de tone de azotat de amoniu, păstrate într-un depozit din portul Beirut, iar acest lucru a provocat moartea a cel puțin 137 de oameni și rănirea altor circa 5000.

Deflagrația a provocat distrugerea a cartiere întregi din capitala Libanului, care s-au transformat în ruine. 300 000 de locuitori au rămas fără adăpost, iar zeci de oameni rămân, în continuare, dați dispăruți.

Autoritățile au anunțat că cel puţin 16 responsabili ai portului din Beirut şi ai autorităţilor vamale au fost arestaţi în ancheta privind explozia mortală şi devastatoare.

Doi oficiali și-au anunțat deja demisia: ambasadorul Libanului în Iordania, care a precizat că tragedia a demonstrat că trebuie efectuate schimbări în conducerea țării, dar și deputatul Marwan Hamadeh.

Președintele Franței Emmanuel Macron a vizitat orașul, joi, și a sugerat că ar trebui inițiată o anchetă internațională privind cauza tragediei.

Peste 44 000 de oameni au semnat o petiție online prin care cer ca Franța să preia controlul asupra Libanului, în urma exploziei din Beirut, care a distrus o bună parte din oraș.

Dovezi de solidaritate cu Libanul vin, de altfel, de pretutindeni: Italia, Cehia, Germania, Egipt și Olanda, de exemplu, au trimis echipe de căutare și salvare, în timp ce Uniunea Europeană a anunțat că va oferi un ajutor de urgență de 33 de milioane de euro. Chiar și Israelul, stat aflat oficial în conflict cu Libanul, s-a oferit să ajute prin intermediari.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evelyn Hockstein/AFP

Noi negocieri de pace Ucraina-Rusia. Anunțul SUA după discuții

SUA a purtat o nouă rundă de negocieri de pace separate cu reprezentanții Ucrainei și Federației Ruse în perioada 20-21 decembrie, în Florida. Emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff, a publicat două declarații aproape identice, numind întâlnirile „productive și constructive”, relatează Meduza.

După negocierile cu secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, Witkoff a declarat că delegația ucraineană a avut „mai multe întâlniri productive și constructive cu parteneri americani și europeni”. El a menționat, de asemenea, o întâlnire separată în format SUA–Ucraina, dedicată discutării a patru documente. Potrivit lui Witkoff, este vorba despre un plan de pace din 20 de puncte, un sistem multilateral de garanții de securitate, un sistem american de garanții de securitate, precum și un plan de dezvoltare economică și prosperitate pentru Ucraina.

Rustem Umerov a publicat, la rândul său, o declarație identică în urma întâlnirii.

În aceleași zile, în Florida a sosit și reprezentantul special al președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul de pace. Witkoff a afirmat că Dmitriev „a avut întâlniri productive și constructive cu delegația americană pentru promovarea planului de pace al președintelui Trump”.

În ambele declarații ale lui Witkoff se subliniază că atât Ucraina, cât și Rusia „rămân pe deplin angajate în atingerea unei păci juste și durabile”.

Dmitriev însuși a comentat negocierile într-o postare pe rețeaua socială X, unde a publicat o fotografie pe fundalul apusului și a scris: „Mulțumesc, Miami. Data viitoare, la Moscova”.

Amintim că, pe 20 noiembrie, SUA a prezentat Ucrainei proiectul unui „planul de pace” din 28 de puncte, care ar fi fost elaborat de trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, și de reprezentantul președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev. Potrivit publicației Axios, documentul prevedea, printre altele, ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO. În schimb, Kievul urma să primească „garanții de securitate fiabile”.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că SUA au transmis Moscovei proiectul „planului de pace”, însă nu a avut loc nicio discuție din cauza lipsei aprobării din partea Kievului. Totodată, Putin nu a exclus posibilitatea că planul american să devină o bază pentru încheierea invaziei ruse.

Pe 23 noiembrie, la Geneva, a avut loc o întâlnire între delegațiile Ucrainei și SUA, în urma căreia au fost introduse modificări semnificative în plan, acesta fiind redus la 19 puncte.

Pe 15 decembrie, la Berlin, au avut loc negocieri cu participarea președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, și a trimișilor speciali ai președintelui SUA — Steven Witkoff și Jared Kushner. Potrivit Bloomberg, delegația americană a declarat că părțile au reușit să ajungă la un consens în privința a aproximativ 90% dintre problemele anterior nerezolvate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: