FOTO/VIDEO Atac masiv asupra Ucrainei: Clădiri – în flăcări, oameni adăpostiți în metrouri. Numărul victimelor crește

Rusia a lansat un val de atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei, în noapte și dimineața zilei de 2 ianuarie. Alarmele de raid aerian sună în toată țara, în timp ce oamenii s-au ascuns din calea bombardamentelor în subterane și metrouri. Presa ucraineană scrie că cele mai afectate zone sunt Harkovul și capitala Kiev. Până la această oră, cel puțin 60 de persoane au avut de suferit. Bilanțul este în creștere, potrivit oficialilor ucraineni.

Forțele Aeriene ucrainene anunță că, în timpul nopții din 1 spre 1 ianuarie, armata rusească a lansat asupra Ucrainei 35 de drone de atac de tip Shahed. Toate dronele, conform sursei citate, au fost doborâte. În aceeași perioadă, trupele ruse au lansat, inclusiv, mai multe atacuri cu rachete: au fost raportate atacuri ale bombardierelor Tu-95MS și ale avioanelor MiG-31K. Forțele Aeriene ucrainene au spus că trupele ruse au lansat „Pumnale” în direcția Kiev. În urma atacului, alerta de raid aerian a fost declanșată în toată țara, scrie Meduza.

Kiev

Primarul de Kiev, Vitalii Kliciko susține că fragmente de rachete și dronă au căzut pe acoperișul unei clădiri rezidențiale cu nouă etaje, precum și pe un alt bloc de apartamente. În urma atacului, mai multe obiective au fost cuprinse de flăcări, inclusiv un supermarket și un depozit. Între timp, potrivit șefului administrației militare a orașului, Serghei Popko, o conductă de gaz a fost avariată, în timp ce mai multe regiuni ale Kievului au rămas fără apă și energie electrică. A avut de suferit, inclusiv, o instalație de infrastructură civilă. Presa ucraineană relatează că a avut loc un incendiu inclusiv la un showroom Tesla, dar nu există nicio confirmare în acest sens.

„Salvatorii au salvat 17 persoane dintr-un bloc. 117 locuitori au fost scoși din casele lor. În prezent, 20 de persoane sunt rănite. 19 dintre ei au fost internați în spital. Există un incendiu și un fum puternic în clădire. Toate serviciile funcționează la fața locului”, a anunțat primarul de Kiev, Vitalie Kliciko.

Harkov

Trupele ruse au lovit centrul Harkovului în jurul orei 07:30, pe 2 ianuarie, a declarat șeful administrației militare a regiunii Harkov, Oleg Sinegubov. O rachetă a căzut în apropierea unei clădiri rezidențiale. Potrivit autorităților, clădirile rezidențiale cu mai multe apartamente, anexe și alte infrastructuri civile au fost avariate și au izbucnit incendii. Au luat foc și mai multe mașini.

Potrivit ultimelor date, cel puțin o persoană și-a pierdut viața, iar alte 41 au fost rănite în urma atacului.

Restul Ucrainei

S-au auzit explozii și în regiunea Kirovograd, a informat postul de televiziune Suspilne. Consecințele atacului nu au fost încă raportate. Presa ucraineană a raportat că explozia a avut loc la Sumî. Deocamdată nu se cunoaște de ce a fost provocată.

ACTUALIZARE: Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, anunță că numărul victimelor a crescut la 92 de răniți și patru morți. Liderul de la Kiev a transmis condoleanțe familiilor și prietenilor acestora.

„Anul acesta vom continua să lucrăm cu toți cei care prețuiesc viața, pentru a ne consolida și mai mult scutul aerian și a trage Rusia la răspundere pentru ceea ce a făcut. Un stat terorist trebuie să simtă consecințele a ceea ce face”, a declarat Zelenski.

Între timp, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele armate ale Federației Ruse au efectuat o lovitură de grup cu arme de precizie cu rază lungă de acțiune și vehicule aeriene fără pilot asupra întreprinderilor complexului militar-industrial al Ucrainei care ar fi îndeplinit comenzile pentru producția de rachete, vehicule aeriene fără pilot și repararea armelor și echipamentele militare din Kiev și suburbiile sale. La fel, ministerul a precizat că armata rusă a țintit locurile de depozitare de rachete, muniții și mijloace de distrugere aviatice furnizate regimului de la Kiev de țările occidentale.

„Scopul atacului a fost atins. Toate obiectele sunt afectate”, a transmis Ministerul rus al Apărării, care nu a comentat, însă, atacurile asupra infrastructurii civile și a clădirilor rezidențiale.

ACTUALIZARE 17:30: Cel puțin 5 oameni și-au pierdut viața, iar alți 127 au fost răniți, după atacul rusesc din această noapte cu rachete și drone împotriva Ucrainei, arată cele mai recente date prezentate de autoritățile ucrainene. Serviciul de Urgență ucrainean raportează că angajații săi încă sting două incendii în Kiev și, de asemenea, demontează structurile distruse ale unei clădiri rezidențiale din Harkov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: