Tudor Mardei / NewsMaker

(Fotoreportaj NM) „Europa, noi venim”. Cum a decursul marșul pentru susținerea integrării în UE din Chișinău

Prima zi de vară în capitală a fost marcată de „Marșul tinerilor pentru o Moldovă Europeană”, care a fost organizat la inițiativa partidului de guvernământ PAS. Sute de persoane, printre care deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Radu Marian și europarlamentarul Siegfried Mureșan, au mers pe străzile Chișinăului scandând în cor „Europa, noi venim!”. Cum a decurs evenimentul, dar și cum văd cetățenii de rând și politicienii Moldova europeană, aflați în materialul NM.

Câteva sute de persoane din mai multe părți ale țării au participat la „Marșul tinerilor pentru o Moldovă Europeană” din Chișinău. Contrar denumirii, la manifestație nu a participat doar tineret: în mulțime au putut fi observați și adulți, copii și persoane în vârstă. De asemenea, au participat deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Radu Marian, precum și eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Coloana de oameni a pornit de la centrul comercial Unic și s-a deplasat până în fața Parlamentului.

NewsMaker
NewsMaker

Participanții au mărșăluit cu drapelurile Republicii Moldova și Uniunii Europene, pancarte și inscripții pe care era indicată localitatea de unde au venit.

Oamenii au scandat mesaje precum: „Din Cahul până-n Briceni, noi suntem europeni”, „Europa, noi venim”, „Moldovean egal european” și „Europa, vrem cu voi”.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Corespondentul NM Denis Borșevici, care a transmis în direct marșul, a reușit să discute cu deputatul Radu Marian în timp ce coloana de participanți se deplasa prin oraș.

Întrebat ce înseamnă pentru el Moldova europeană, parlamentarul a spus: „Înseamnă în primul rând pace, asta-i cel mai important pentru toți. În al doilea rând, înseamnă mai multe oportunități de dezvoltare pentru economie, infrastructură și oportunități pentru tineri”.

De asemenea, pe scepticii în privința integrării europene a țării noastre, Radu Marian i-a îndemnat să privească cât de repede s-au dezvoltat țările-membre UE din regiune după aderare. „Cel mai important este că nicio țară din Uniunea Europeană, vreodată, nu a avut război pe teritoriul ei. Cred că ăsta este cel mai bun argument”, a adăugat acesta.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Iar o altă tânără participantă la marș a declarat că pentru ea Moldova europeană este: „O țară liberă, o țară în care nu îți este frică să fii cine ești cu adevărat, nu-ți este frică să te exprimi. Este o Moldovă în care toți au aceleași egalități, e o Moldovă în care trăim bine, avem salarii decente, avem educație bună, e un nivel mult mai superior decât cel pe care-l avem acum”.

Tudor Mardei / NewsMaker

Odată ajunși la destinație, în scuarul Parlamentului, doritorii au putut ține discursuri. Acolo a fost organizat un „microfon deschis”.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Prima persoană căreia i-a fost oferit cuvântul a fost eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Ceea ce voi spuneți astăzi aici va fi auzit în toată Uniunea Europeană, fiindcă vom duce acest mesaj. (…) Munca voastră din ultimii ani vă spun că este văzută și apreciată la nivel european. Și datorită muncii voastre, datorită faptului că ridicați drapelul Uniunii Europene, datorită faptului că vreți valori europene, Uniunea Europeană spune foarte clar: „Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană a început deja”. (…) Vom face reforme, vom moderniza Republica Moldova. Pentru că scopul este ca oamenii, aici, în Republica Moldova, să aibă același nivel de trai ca oamenii din orice țară a Uniunii Europene”, a spus acesta în mesajul său.

Totodată, Siegfried Mureșan a menționat că, în 2024, moldovenii vor avea două ocazii în care vor putea spune că acesta este „anul european în Republica Moldova”. Politicianul s-a referit la alegerile europarlamentare din iunie, la care pot participa persoanele care dețin cetățenia unui stat-membru al UE, dar și referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din octombrie.

Cel mai important pas va fi la toamnă, referendumul pentru integrarea europeană. Noi știm că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova vor integrarea europeană. Însă dacă la toamnă, la acest referendum, va fi confirmat acest lucru și integrarea europeană va câștiga, atunci nimeni niciodată nu va mai putea întoarce Republica Moldova din drumul spre Uniunea Europeană. De aceea, ieșim la referendum în număr mare și votăm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a adăugat el.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Ulterior au ținut discursuri și alte persoane.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Precizăm că Republica Moldova este țară canditată pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare cu țara noastră.

Pe 20 octombrie, va avea loc un referendum constituțional cu privire la integrarea europeană a țării noastre. În aceiași zi se vor desfășura alegerile prezidențiale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: