Tudor Mardei / NewsMaker

(Fotoreportaj NM) „Europa, noi venim”. Cum a decursul marșul pentru susținerea integrării în UE din Chișinău

Prima zi de vară în capitală a fost marcată de „Marșul tinerilor pentru o Moldovă Europeană”, care a fost organizat la inițiativa partidului de guvernământ PAS. Sute de persoane, printre care deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Radu Marian și europarlamentarul Siegfried Mureșan, au mers pe străzile Chișinăului scandând în cor „Europa, noi venim!”. Cum a decurs evenimentul, dar și cum văd cetățenii de rând și politicienii Moldova europeană, aflați în materialul NM.

Câteva sute de persoane din mai multe părți ale țării au participat la „Marșul tinerilor pentru o Moldovă Europeană” din Chișinău. Contrar denumirii, la manifestație nu a participat doar tineret: în mulțime au putut fi observați și adulți, copii și persoane în vârstă. De asemenea, au participat deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Radu Marian, precum și eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Coloana de oameni a pornit de la centrul comercial Unic și s-a deplasat până în fața Parlamentului.

NewsMaker
NewsMaker

Participanții au mărșăluit cu drapelurile Republicii Moldova și Uniunii Europene, pancarte și inscripții pe care era indicată localitatea de unde au venit.

Oamenii au scandat mesaje precum: „Din Cahul până-n Briceni, noi suntem europeni”, „Europa, noi venim”, „Moldovean egal european” și „Europa, vrem cu voi”.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Corespondentul NM Denis Borșevici, care a transmis în direct marșul, a reușit să discute cu deputatul Radu Marian în timp ce coloana de participanți se deplasa prin oraș.

Întrebat ce înseamnă pentru el Moldova europeană, parlamentarul a spus: „Înseamnă în primul rând pace, asta-i cel mai important pentru toți. În al doilea rând, înseamnă mai multe oportunități de dezvoltare pentru economie, infrastructură și oportunități pentru tineri”.

De asemenea, pe scepticii în privința integrării europene a țării noastre, Radu Marian i-a îndemnat să privească cât de repede s-au dezvoltat țările-membre UE din regiune după aderare. „Cel mai important este că nicio țară din Uniunea Europeană, vreodată, nu a avut război pe teritoriul ei. Cred că ăsta este cel mai bun argument”, a adăugat acesta.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Iar o altă tânără participantă la marș a declarat că pentru ea Moldova europeană este: „O țară liberă, o țară în care nu îți este frică să fii cine ești cu adevărat, nu-ți este frică să te exprimi. Este o Moldovă în care toți au aceleași egalități, e o Moldovă în care trăim bine, avem salarii decente, avem educație bună, e un nivel mult mai superior decât cel pe care-l avem acum”.

Tudor Mardei / NewsMaker

Odată ajunși la destinație, în scuarul Parlamentului, doritorii au putut ține discursuri. Acolo a fost organizat un „microfon deschis”.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Prima persoană căreia i-a fost oferit cuvântul a fost eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Ceea ce voi spuneți astăzi aici va fi auzit în toată Uniunea Europeană, fiindcă vom duce acest mesaj. (…) Munca voastră din ultimii ani vă spun că este văzută și apreciată la nivel european. Și datorită muncii voastre, datorită faptului că ridicați drapelul Uniunii Europene, datorită faptului că vreți valori europene, Uniunea Europeană spune foarte clar: „Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană a început deja”. (…) Vom face reforme, vom moderniza Republica Moldova. Pentru că scopul este ca oamenii, aici, în Republica Moldova, să aibă același nivel de trai ca oamenii din orice țară a Uniunii Europene”, a spus acesta în mesajul său.

Totodată, Siegfried Mureșan a menționat că, în 2024, moldovenii vor avea două ocazii în care vor putea spune că acesta este „anul european în Republica Moldova”. Politicianul s-a referit la alegerile europarlamentare din iunie, la care pot participa persoanele care dețin cetățenia unui stat-membru al UE, dar și referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din octombrie.

Cel mai important pas va fi la toamnă, referendumul pentru integrarea europeană. Noi știm că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova vor integrarea europeană. Însă dacă la toamnă, la acest referendum, va fi confirmat acest lucru și integrarea europeană va câștiga, atunci nimeni niciodată nu va mai putea întoarce Republica Moldova din drumul spre Uniunea Europeană. De aceea, ieșim la referendum în număr mare și votăm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a adăugat el.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Ulterior au ținut discursuri și alte persoane.

Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker
Tudor Mardei / NewsMaker

Precizăm că Republica Moldova este țară canditată pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare cu țara noastră.

Pe 20 octombrie, va avea loc un referendum constituțional cu privire la integrarea europeană a țării noastre. În aceiași zi se vor desfășura alegerile prezidențiale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: