Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din parlament a susținut candidatura lui Adrian Gheorghiță la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). De asemenea, deputații și-au reconfirmat susținerea față de Cornelia Cozlovschi pentru funcția de președinte. Informația a fost confirmată de către deputatul PAS Dumitru Alaiba.
Adrian Gheorghiță este licențiat în științe economice, facultatea finanțe și bănci și deține un masterat cu specializarea în finanțe corporative și asigurări. Până în prezent, a deținut funcția de director adjunct al American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham) – Camera de Comerț Americană din Moldova, unde a lucrat în ultimii 10 ani. În această perioadă a reprezentat sectorul financiar bancar și nebancar în fața instituțiilor statului.
„Știe sectorul de fir-a-păr și a demonstrat-o și în fața deputaților. În zilele următoare vom finaliza procedurile prin comisiile economie și juridică, după care candidații vor merge în ședința plenară pentru aprobare. Trebuie să dăm instituției încă doi membri. Sunt conștient că timpul rezonabil de identificare a candidaților a cam expirat. Am ținut să avem un board integru, profesionist și cu adevărat independent, astfel încât noi, cei care îi votăm, să putem dormi liniștit că acolo nu se întâmplă prostii și nu se acoperă scheme”, a menționat Alaiba.
CNPF a fost nefuncțională din septembrie. Atunci, Parlamentul a adoptat o hotărâre, prin care apreciază drept nesatisfăcătoare și lipsită de performanță activitatea membrilor Consiliului de administrație al CNPF. Prin urmare, conducerea instituției – președintele CNPF Valeriu Chițan și membrii Nina Dosca, Iurie Filip, Victor Captari și Viorel Miron au fost demiși.
Pe 7 octombrie, deputații au aprobat desemnarea lui Vitalie Lemne în funcția de membru și vicepreședinte al CNPF, pentru un mandat de cinci ani.
Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.
Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.
Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.
În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.
Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.
Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia.
***
Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.
