Furtună și-a prezentat partidul: „Vom restabili limba moldovenească, transmisă prin laptele matern” (VIDEO)

Victoria Furtună, ex-candidată la alegerilor prezidențiale, care are legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, a prezentat pe 25 martie Partidul „Moldova Mare”, a cărui conducere a preluat-o în această lună. Ea a expus planurile formațiunii politice pentru dezvoltarea Republicii Moldova și a precizat că aceasta pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Victoria Furtună a prezentat Partidul „Moldova Mare” în cadrul unei conferințe de presă. Înainte de începerea evenimentului, a fost recitată rugăciunea „Tatăl nostru”.

Furtună a declarat că Partidul „Moldova Mare” plănuiește, între altele, să facă o reformă fiscală, să industrializeze statul, să reformeze sistemul educației, să acorde pensii „echitabile” și sprijin pentru afacerile mici. Ea a menționat că formațiunea își propune să-și realizeze inițiativele prin optimizarea instituțiilor și redistribuirea cheltuielilor militare.

Victoria Furtună a evidențiat că, în opinia partidului său, cetățenii Republicii Moldova vorbesc așa-zisa „limbă moldovenească”, nu româna.

„Moldovenii trebuie să-și cunoască originile, istoria, să vorbească și să simtă limba moldovenească, nu ca să lupte între ei, nu ca să se divizeze, ci să fie sinceri cu ei însuși. Ce paradox în societatea noastră! Eu sunt moldovancă, născută dintr-o mamă moldovancă și un tată moldovan, și trebuie să mă identific ca român și vorbesc limba românească. Ce-i cu incluziunea asta? O fac la fel cum încearcă minoritățile să-și promoveze identitatea aici, în țară, pentru ca să ne distrugă identitatea noastră națională. (…)

Noi vom restabili înapoi istoria țării noastre, vom restabili limba moldovenească, transmisă prin laptele matern de către părinții noștri, ca să fim o forță și să fim mândri că ne-am născut în Moldova”, a spus ea.

Politiciana a mai spus că Partidul „Moldova Mare” pledează pentru statutul de neutralitate al statului nostru.

„Moldova este stat neutru. Și asta nu este o frază doar din Constituție, este o linie roșie și așa va fi. Noi nu vom trimite copiii noștri în războaie străine pentru interesele altora. Vom lupta pentru pace aici, acasă, și dezvoltare strategică a țării noastre. Vom redeschide larg ușile noastre, vom reconstrui poduri între este, vest, nord, sud pentru că Moldova trebuie să fie o masă de negocieri, o punte de trecere, ci nu un front”, a declarat aceasta.

Referitor la politica externă, Furtună a spus: „Relațiile internaționale trebuie să fie calea de ajutor pentru fermierii noștri, pentru meșterii noștri, pentru profesorii noștri, nu carierele unor politicieni de sezon. Astăzi ni se cere să alegem între tabere. Haideți împreună, cei care veți fi alături de Partidul Politic „Moldova Mare”, să alegem Republica Moldova și poporul nostru, indiferent de etnie și limba vorbită”.

Amintim că Partidul „Moldova Mare” a fost înregistrat în 2007, fiind inițial denumit Mișcarea social-politică „Pentru Neam și Țară”. În 2009 a fost redenumită în Partidul „Pentru Neam și Țară”, iar în 2020 – Partidul „Moldova Mare”. Victoria Furtună a preluat conducerea formațiunii în martie 2025.

Cine este Victoria Furtună

Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

De când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a mai remarcat prin declarații împotriva Uniunii Europene și promovarea ideii de îmbunătățire a relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă, care au degradat în contextul invaziei ruse din Ucraina.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: