Andrei Mardari | NewsMaker

Găgăuzia nu mai poate participa la numirea procurorului-șef al autonomiei: Decizia Curții Constituționale

Procurorul-șef al Găgăuziei va fi selectat și numit de către Consiliul Superior al Procurorilor și procurorul general. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat, pe 14 aprilie, neconstituționale prevederile legislative care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să participe la numirea procurorului-șef al autonomiei.

Sesizarea privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii privind „statutul juridic special al Găgăuziei” și Legii „cu privire la Procuratură” a fost depusă de procurorul general al Republicii Moldova, Ion Munteanu.

Potrivit acestuia, implicarea Adunării Populare a Găgăuziei în procesul de selecție și propunere a candidatului pentru funcția de procuror-șef contravine Constituției, în special articolelor care vizează competențele exclusive ale Consiliului Superior al Procurorilor și ale Procurorului General, principiul separației puterilor în stat, precum și independența Procuraturii.

Astfel, urmare a deciției CC, procurorul-șef al Găgăuziei va fi, de acum înainte, selectat și numit de către Consiliul Superior al Procurorilor și Procurorul General.

În timpul examinării cazului la Curtea Constituțională, deputații Adunării Populare a Găgăuziei au solicitat participarea vicepreședintelui Adunării, Gheorghe Leiciu, la ședință.

După pronunțarea hotărârii, Leiciu a calificat decizia drept „nerezonabilă”.

„La conducere au ajuns oameni care și-au propus drept scop distrugerea autonomiei găgăuze, fără a ține cont de consecințele unor astfel de decizii. Am fost conștienți de existența unei asemenea sesizări la Curtea Constituțională, motiv pentru care am informat toate structurile internaționale în legătură cu riscurile pe care le implică aceste acțiuni. Înțelegem foarte bine că sesizarea procurorului general este exclusiv de natură politică, fără vreo legătură cu soluționarea unor conflicte instituționale. Este vorba despre dizolvarea autonomiei. Vom analiza hotărârea Curții Constituționale și vom informa partenerii internaționali”, a declarat Gheorghe Leiciu.

44a_2025.01.29 by Doina Buruiană

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: