Ilan Shor / Telegram

Găgăuzia se leapădă de Șor. Cât de reală este această schimbare? (ANALIZĂ)

După pronunțarea sentinței în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată oligarhului fugar Ilan Șor, protestele anunțate nu au mai avut loc. Dimpotrivă, mobilizarea stradală a scăzut vizibil, iar președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov – acuzat anterior de legături cu Șor – și-a schimbat brusc discursul. Ce s-a schimbat în Găgăuzia? Mai controlează Șor autonomia? Răspunsul la acestea, dar și alte întrebări – în analiza NM.

Factorul Constantinov

Pe 23 octombrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a efectuat o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov. După întrevedere, Constantinov a făcut o scurtă declarație de presă în care a vorbit despre importanța dezvoltării dialogului dintre Comrat și Chișinău. „Vom acționa la fel ca majoritatea cetățenilor. Găgăuzia votează puțin altfel, dar asta nu înseamnă că vom alege o altă cale. În orice caz, vom lucra împreună cu toți locuitorii republicii noastre”, a spus el. Aceste declarații contrastau brusc cu mesajele pe care le promova anterior.

enews.md

În primăvara anului 2023, la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a câștigat candidata susținută de Ilan Șor — Evghenia Guțul. Până la această campanie, ea nu participase în viața politică a autonomiei și era aproape necunoscută publicului. Pentru victoria ei a lucrat întreaga mașină de propagandă a partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional: însuși Ilan Șor apărea la televizor, iar deputații partidului organizau întâlniri cu alegătorii în numele lui Guțul. Echipa lui Șor este acuzată și de cumpărarea alegătorilor. Guțul este învinuită în două dosare penale, dintre care unul, privind finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, nu a fost încă finalizat.

фото: laf.md

Constantinov, care la alegeri l-a susținut pe un alt candidat, Dmitrii Croitor, s-a alăturat rapid grupului de sprijin al noii bașcane, Evghenia Guțul, după victoria acesteia. Mai mult, el chiar a efectuat o vizită în Israel pentru a se întâlni cu Ilan Șor – întâlnire anunțată pe paginile oficiale ale Adunării Populare ca o vizită de lucru „obișnuită”.

Acum, însă, Constantinov declară în emisiuni TV că a mers la Șor fiindcă a înțeles: Guțul „u este o figură independentă, iar „centrul de luare a deciziilor – este în Israel”. Totuși, lucrurile nu s-au limitat cu o singură deplasare. Constantinov a participat la congresele blocului lui Șor „Victorie”, la evenimentele publice ale echipei Evgheniei Guțul și a lansat critici dure la adresa Chișinăului: a acuzat autoritățile centrale de presiuni și a amenințat cu un „răspuns dur din partea Comratului”.

Relațiile dintre Constantinov și Ilan Șor au fost mereu marcate de dezechilibru. După ce noul bașcan intră în funcție, acesta trebuie să prezinte echipa Comitetului executiv. În cazul Evgheniei Guțul, componența executivului a fost anunțată prin videoconferință chiar de Ilan Șor. Constantinov a refuzat însă să aprobe lista propusă. În consecință, lista a trebuit modificată de mai multe ori, până când Adunarea Populară, condusă de el, a aprobat noul executiv local.

Jurnalista și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova, a declarat într-un interviu pentru NM că retorica lui Constantinov nu este un indicator: „El joacă nu doar jocurile lui Șor, ci și unele jocuri de ale sale”.

Виталий Шмаков / NewsMaker

Analistul politic Alexei Tulbure consideră că schimbarea actuală de retorică a lui Dmitri Constantinov este una semnificativă — mai ales având în vedere că a urmat vizitei șefului SIS. „Constantinov este o persoană destul de vulnerabilă. Se pare că directorul SIS a găsit argumente suficient de convingătoare pentru a-l determina pe președintele Adunării Populare să-și schimbe retorica și direcția”, a declarat Tulbure.

Ce s-a schimbat în autonomie

Pe lângă schimbarea de retorică a lui Constantinov, în Găgăuzia s-a redus vizibil și activitatea activiștilor asociați cu Ilan Șor. Promisiunile de a „apăra bașcanul până la capăt”, făcute după pronunțarea sentinței, s-au transformat într-un recul al protestelor. Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Hotărârea este examinată în prezent de Curtea de Apel Chișinău. Totuși, contrar așteptărilor, Găgăuzia nu s-a mobilizat masiv – acțiunile organizate de echipa lui Șor au devenit rare și adună tot mai puțini participanți.

Un exemplu grăitor este chiar prima zi după pronunțarea sentinței. Nu a avut loc niciun protest. În sediul Comitetului executiv s-a desfășurat o ședință a Adunării Populare, iar acțiunea anunțată a adunat doar câteva zeci de persoane, care nici măcar nu au început un protest propriu-zis.

Deputatul APG Alexandr Tarnavschi explică scăderea activității nu doar prin condamnarea lui Guțul, ci și prin rezultatele recente ale alegerilor parlamentare: „Au pierdut. Iată și s-au ascuns”.

NewsMaker/Галина Васильева

Totuși, cea mai importantă schimbare pare a fi reluarea dialogului cu Chișinăul. Platforma formală pentru acest dialog este grupul parlamentar mixt, în cadrul căruia deputații Parlamentului și cei ai Adunării Populare colaborează. În toamna anului 2023, APG a suspendat unilateral activitatea grupului. Tarnavschi este convins că decizia a fost luată sub influența lui Șor: „Atunci, deputații parlamentari din fracțiunea lui au fost primii care au părăsit grupul”.

Acum, însă, Constantinov a decis, printr-o dispoziție personală, să restabilească activitatea grupului, modificându-i complet componența. Tarnavschi consideră acest pas juridic incorect: „Activitatea a fost suspendată prin votul Adunării Populare. Pentru a o relua, era nevoie de un nou vot și abia apoi se putea schimba componența nominală”.

Șansă pentru o „încălzire” a relațiilor?

Alexei Tulbure consideră că există, într-adevăr, șanse reale pentru o „încălzire” a relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Potrivit lui, nu întreaga putere din autonomie s-a aflat sub influența lui Ilan Șor. „Există autorități locale, primari care sunt mereu deschiși dialogului. Există și mediul de afaceri, care este foarte departe de agenda promovată de Șor”, explică expertul. Acesta adaugă că și la Chișinău există voință politică pentru relansarea dialogului — mai ales din partea noului prim-ministru Alexandru Munțeanu, pe care îl descrie drept „un om al compromisului” și „un om dispus să discute chiar și cu cei cu care e greu să o faci”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Tulbure consideră că Chișinăul trebuie să-și asume cea mai mare parte a responsabilității pentru restabilirea încrederii. „Chișinăul trebuie să meargă cu un mesaj deschis către Găgăuzia: «Suntem o singură națiune și nu îi privim pe găgăuzi ca pe ceva separat de întreaga Moldovă. Găgăuzii sunt parte a poporului moldovenesc». Chișinăul trebuie să repete asta constant, pentru a înlătura frustrările. La ei trebuie să apară încrederea”.

Tarnavschi consideră, de asemenea, că în noul parlament sunt oameni gata să lucreze la dialog — și din partea puterii, și din partea opoziției. „Există Larisa Voloh de la PAS, care deja a fost în grupul de lucru. Există Alexandr Stoianoglo din opoziție, el este chiar din Găgăuzia și înțelege perfect toate mecanismele”.

Însă Tarnavschi pune o mai mare responsabilitate pe Comrat: „Trebuie să se lepede complet de Șor. Să recunoască greșelile și să construiască mai departe dialogul”.

Deocamdată, potrivit lui Tarnavschi, este prea devreme să vorbim despre vreo „deșorizare”. „Nu am auzit niciodată de la Constantinov că a comis o greșeală atunci când s-a apropiat de Șor”, spune deputatul. În autonomie continuă să lucreze comitetul executiv, convenit cu Ilan Șor. Despre faptul că procesul de „deșorizare” nici măcar nu a început încă vorbește și Ecaterina Jekova.

Imagine simbol

Alexei Tulbure consideră însă că există schimbări, iar situația s-ar putea schimba definitiv după alegeri.

Găgăuzia se pregătește să se realeagă?

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie, însă data noilor alegeri nu a fost stabilită, deoarece chiar APG a decis anterior desființarea Comisiei Electorale Centrale. Ajunși într-un impas electoral, deputații încearcă să găsească o soluție. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu propune crearea unei CEC temporare care să organizeze scrutinul. Alexandr Tarnavschi califică această idee drept „echilibristică juridică” și consideră că decizia de dizolvare a CEC-ului trebuie anulată. După 12 noiembrie, problema legalității deciziilor luate de APG va deveni una critică, iar deputații mai au doar câteva zile pentru a remedia situația.

NewsMaker

Pe lângă alegerile în APG, autonomia, cel mai probabil, va trebui să aleagă și un nou bașcan. Dacă Curtea de Apel va confirma sentința, Guțul va fi lipsită de funcție: infracțiunea, confirmată printr-o hotărâre judecătorească, constituie temei pentru demitere. În decurs de 90 de zile după demitere trebuie să aibă loc alegeri noi. După decizia definitivă a instanței, Adunarea Populară este obligată să stabilească data votării.

Ecaterina Jekova este sigură că nu vor fi schimbări, dacă la putere vor rămâne aceiași oameni, în special cei aflați în legătură cu Șor. „Este necesar un anumit mecanism care să scoată oameni cu o asemenea reputație din politică”, consideră fosta deputată.

Alexei Tulbure vede o șansă la curățare. „În Găgăuzia există o societate destul de patriarhală, iar oamenii sunt înclinați să repete narațiunile puterii. Dar când vor începe să aibă loc schimbări, se va schimba și comportamentul politic al populației”, spune el. Expertul punctează: este deosebit de important ca din politica găgăuză să fie eliminate elementele de cumpărare a voturilor și falsificările. Doar în acest caz, Găgăuzia va avea o șansă la o conducere cu adevărat independentă a autonomiei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: