Facebook/Boris Gîlcă

Gâlcă: Fetița ucisă în parcul Alunelul avea 1 an și 2 luni și a suferit un traumatism cranian deschis

Copilul care a murit după ce a fost lovit de o creangă în parcul Alunelul din Chișinău avea 1 an și două luni. Fetița a suferit un traumatism cranian deschis, iar medicii nu au reușit să o salveze.

Boris Gîlcă, șeful Direcției Sănătate a Primăriei Chișinău, a precizat că fetița era născută pe 12 martie 2021.

Ambulanța a preluat copilul și l-a transportat la cel mai apropiat spital. Acolo a ajuns la ora 11:55. A fost direcționată în sala de reanimare, unde era deja echipa de resuscitare. Au fost executate toate procedurile. Cazul a fost de mare responsabilitate și am solicitat imediat și reanimobilul, pentru o eventuală transferare a copilului la o secție specializată de neurochirurgie pediatrică. Cu regret, copilul nu a răspuns la tehnicile de resuscitare și ulterior a fost stabilită moartea clinică și biologică”, a relatat oficialul.

Boris Gîlcă a precizat că fetița a suferit un traumatism deschis al craniului.

Amintim că tragedia s-a produs pe 14 mai în parcul Alunelul. A fost demarată o anchetă internă în cadrul Primăriei Chișinău. Șeful întreprinderii municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” a fost suspendat din funcție.

Potrivit lui Ion Ceban, în perioada ianuarie-mai 2022, Spații Verzi a transmis către Agenția de Mediu cereri de autorizare pentru curățarea a 3066 de arbori. Dintre aceștia, au fost autorizați spre curățare 2288. Din 620 de cereri pentru defrișare, s-au aprobat 242.

De menționat că Agenția de Mediu a subliniat că arborele vizat în cazul decesului prematur al copilului nu se regăsește în lista arborilor propuși spre coordonare și autorizare a efectuării tratamentelor silvotehnice de către Î. M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” în solicitarea sa.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Deltă. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: