Reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei se află astăzi, 30 martie, într-o vizită oficială la Chișinău. Delegațiile celor șapte state membre ale UE au avut o întrevedere cu Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare pentru integrare europeană și deputat PAS, și au semnat o declarație comună privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova.
Întâlnirea membrilor delegațiilor străine cu președintele comisiei parlamentare pentru integrare europeană a durat circa două ore. La reuniune a fost prezent inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Într-o conferință de presă, după reuniune, președinții comisiilor pentru afaceri europene din legislativele Estoniei, Poloniei, Suediei și Finlandei, alături de Marcel Spătari, au calificat discuțiile drept „fructuoase” și „constructive”.
Președinta marelui comitet pentru afaceri europene din Parlamentul Finlandei, Saara-Sofia Siren, a lăudat ritmul în care Republica Moldova a realizat reforme necesare pentru aderarea la UE, menționând domeniile statului de drept, drepturilor omului, democrației și egalității.
„În același timp, desigur, am fost cu toții de acord că mai este încă mult de lucru de făcut. Și suntem aici pentru a ne arăta sprijinul și disponibilitatea de a ajuta în orice mod putem”, a mai spus Saara-Sofia Siren.
La rândul său, șeful comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Suediei, Erik Ottoson, a menționat că progresul făcut de Republica Moldova până acum indică faptul că parcursul său spre aderare la UE este „ireversibil”
„Rolul dumneavoastră în Europa devine tot mai puternic pe zi ce trece și apreciem toate lucrurile pe care le faceți pentru a deveni membru al Uniunii Europene. (…) Vedem aceste progrese pe care le faceți și acest lucru ne face să vă privim ca pe un far al speranței în lume”, a declarat oficialul.
Totodată, șeful comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Estoniei, Peeter Tali, a declarat că atât Uniunea Europeană, cât și statele membre lucrează asupra unor inițiative pentru deblocarea procesului de extindere a UE, însă nu a oferit mai multe detalii.
„Așteptăm să vedem alegerile din Ungaria. Sunt foarte sincer: lucrăm că se fac eforturi în parlamentele noastre naționale și, de asemenea, la nivelul întregii Uniuni Europene, la planurile A, B, C și D privind eliminarea obstacolelor din calea extinderii. Mai exact, mă refer la această abordare a lui Viktor Orban de a înainta veto pe orice inițiativă referitoare la sprijinirea Ucrainei și extindere Uniunii Europene”, a spus Tali.
Declarație comună
Menționăm că, în marja vizitei, delegațiile celor șapte țări au semnat o declarație comună prin care reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Semnatarii au salutat lansarea negocierilor tehnice pe toate clusterele și îndeamnă statele membre ale UE să adopte deciziile necesare pentru deschiderea „fără întârziere” a negocierilor formale de aderare, atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina. În declarație se mai subliniază că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit, previzibil și credibil.
Republica Moldova și Ucraina, care sunt țări candidate la UE din 2022, au deschis recent discuțiile tehnice cu Comisia Europeană pe ultimele trei clustere de negociere. Între timp, deschiderea oficială rămâne deocamdată blocată de refuzul Ungariei de a susține inițierea negocierilor cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Poziția Budapeste afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.
Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
