Pandemia de coronavirus

Germania, Italia și Franța au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca

Dorina Butnaras
| 15 martie, 2021
20:00

Germania a suspendat folosirea vaccinului împotriva Covid-19 al companiei AstraZeneca, în mijlocul îngrijorărilor legate de posibilele efecte adverse ale vaccinului, relatează The Independent. Ulterior, și Franța și Italia au anunțat suspendarea vaccinării cu AstraZeneca tot pe baza acestor suspiciuni. Măsura vine după ce și alte țări europene au suspendat vaccinarea cu acest ser din cauza unor suspiciuni legate de apariția unor tromboze la persoanele imunizate cu el. AstraZeneca a transmis, însă, că nu există dovezi științifice care să ateste o legătură între vaccinarea cu serul produs de companie și un risc crescut de tromboze. Compania anglo-suedeză spune, totuși, că vor fi reanalizate toate datele de siguranță disponibile.

Și Italia și Franța au anunțat că suspendă, de asemenea, vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța suspendă pentru 24 de ore utilizarea vaccinului AstraZeneca Covid-19 în așteptarea unei decizii privind siguranța acestuia de la Agenția Europeană pentru Medicamente.

„Franța va înceta administrarea vaccinului Covid-19 al AstraZeneca în așteptarea unei evaluări de către autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană, care urmează să aibă loc marți”, a anunțat luni președintele francez Emmanuel Macron.

Și Italia a anunțat că va suspendat vaccinarea pe întreg teritoriul național, după ce inițial suspendaseră administrarea vaccinului din lotul ABV5811, după decesul unui bărbat căruia i-a fost administrată o doză.

Ministerul Sănătății german a anunțat că a luat decizia ca formă de precauție și cu consultarea autorității de reglementare a vaccinului din Germania, Institutul Paul Ehrlich, care a solicitat realizarea mai multor investigații.

Este vorba de a treia astfel de decizie a unei țări europene, după Olanda și Irlanda care au suspendat și ele vaccinarea cu AstraZeneca, deși nu au avut niciun caz de efecte adverse.

Anterior, Germania restricționase utilizarea vaccinului AstraZeneca la persoane sub 65 de ani, însă din 4 martie această restricție a fost ridicată, iar vaccinul a putut fi utilizat pentru toată populația adultă.

Luni, Organizația Mondială a Sănătății a făcut un apel la țările lumii să nu întrerupă campaniile de vaccinare și imunizarea cu serul AstraZeneca din cauza îngrijorărilor legate de posibilele efecte adverse.

Pe lângă Irlanda, Olanda și Germania, și alte țări de pe mapamond și-au anunțat intenția de a suspenda vaccinarea cu AstraZeneca, printre care Thailanda și Indonezia.

„Conform ultimelor date, nu există dovezi că incidentele au fost cauzate de vaccin și este important ca aceste campanii de vaccinare să continue ca să putem salva vieți și să oprim apariția cazurilor grave”, a spus purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier.

Șeful serviciului regional de sănătate din Piemont, Luigi Genesio Icardi, anunţase că această regiune a decis suspendarea provizorie a administrării vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca. „Este un act de extremă prudenţă, cât timp verificăm dacă există o legătură. Până în prezent nu am avut probleme majore legate de administrarea vaccinurilor anti-COVID-19”, a spus oficialul, fără alte detalii privind decesul profesorului.

Italia a oprit joi administrarea dozelor dintr-un alt lot de vaccinuri anti-COVID-19 produse de AstraZeneca, în urma temerilor privind posibile formări de cheaguri de sânge, după decesul a doi bărbaţi din Sicilia care fuseseră vaccinaţi recent cu acest ser. Agenţia italiană pentru medicamente (AIFA) a declarat că oprirea vaccinării cu seruri din acel lot este doar o „măsură de precauţie” şi că nu a fost stabilită vreo legătură între vaccin şi eventualele „efecte adverse serioase”. Și în România, peste 4.200 de doze rămase din acel lot, ABV2856, au fost „puse în carantină”. Peste 77.000 de persoane au fost imunizate deja cu doze din respectivul lot în România, inclusiv politicieni.

Austria suspendase anterior şi ea administrarea vaccinurilor dintr-un alt lot produs de AstraZeneca, după decesul unei persoane diagnosticate cu tromboză multiplă (formarea de cheaguri de sânge).

Între timp, în urma unor temeri similare privind posibile formări de cheaguri de sânge, mai multe ţări europene au decis suspendarea administrării vaccinului AstraZeneca.

Totuși, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat joi continuarea administrării vaccinului AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser. Conform constatărilor instituţiei europene, numărul tromboemboliilor la persoanele vaccinate nu este superior celui observat pentru ansamblul populaţiei, punct de vedere împărtăşit vineri şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

AstraZeneca, covid, franța, germania, Italia, vaccin

Știri similare

Externe

Franța introduce serviciul militar voluntar pe fondul invaziei ruse în Ucraina. Anunțul lui Macron

Viață

Nou acord cu Franţa: tinerii din UE vor putea efectua stagii profesionale și lucra în Moldova

Externe

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Mihaela Conovali
| 9 decembrie, 2025
17:16

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.