Pandemia de coronavirus

Germania, Italia și Franța au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca

Dorina Butnaras
| 15 martie, 2021
20:00

Germania a suspendat folosirea vaccinului împotriva Covid-19 al companiei AstraZeneca, în mijlocul îngrijorărilor legate de posibilele efecte adverse ale vaccinului, relatează The Independent. Ulterior, și Franța și Italia au anunțat suspendarea vaccinării cu AstraZeneca tot pe baza acestor suspiciuni. Măsura vine după ce și alte țări europene au suspendat vaccinarea cu acest ser din cauza unor suspiciuni legate de apariția unor tromboze la persoanele imunizate cu el. AstraZeneca a transmis, însă, că nu există dovezi științifice care să ateste o legătură între vaccinarea cu serul produs de companie și un risc crescut de tromboze. Compania anglo-suedeză spune, totuși, că vor fi reanalizate toate datele de siguranță disponibile.

Și Italia și Franța au anunțat că suspendă, de asemenea, vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța suspendă pentru 24 de ore utilizarea vaccinului AstraZeneca Covid-19 în așteptarea unei decizii privind siguranța acestuia de la Agenția Europeană pentru Medicamente.

„Franța va înceta administrarea vaccinului Covid-19 al AstraZeneca în așteptarea unei evaluări de către autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană, care urmează să aibă loc marți”, a anunțat luni președintele francez Emmanuel Macron.

Și Italia a anunțat că va suspendat vaccinarea pe întreg teritoriul național, după ce inițial suspendaseră administrarea vaccinului din lotul ABV5811, după decesul unui bărbat căruia i-a fost administrată o doză.

Ministerul Sănătății german a anunțat că a luat decizia ca formă de precauție și cu consultarea autorității de reglementare a vaccinului din Germania, Institutul Paul Ehrlich, care a solicitat realizarea mai multor investigații.

Este vorba de a treia astfel de decizie a unei țări europene, după Olanda și Irlanda care au suspendat și ele vaccinarea cu AstraZeneca, deși nu au avut niciun caz de efecte adverse.

Anterior, Germania restricționase utilizarea vaccinului AstraZeneca la persoane sub 65 de ani, însă din 4 martie această restricție a fost ridicată, iar vaccinul a putut fi utilizat pentru toată populația adultă.

Luni, Organizația Mondială a Sănătății a făcut un apel la țările lumii să nu întrerupă campaniile de vaccinare și imunizarea cu serul AstraZeneca din cauza îngrijorărilor legate de posibilele efecte adverse.

Pe lângă Irlanda, Olanda și Germania, și alte țări de pe mapamond și-au anunțat intenția de a suspenda vaccinarea cu AstraZeneca, printre care Thailanda și Indonezia.

„Conform ultimelor date, nu există dovezi că incidentele au fost cauzate de vaccin și este important ca aceste campanii de vaccinare să continue ca să putem salva vieți și să oprim apariția cazurilor grave”, a spus purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier.

Șeful serviciului regional de sănătate din Piemont, Luigi Genesio Icardi, anunţase că această regiune a decis suspendarea provizorie a administrării vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca. „Este un act de extremă prudenţă, cât timp verificăm dacă există o legătură. Până în prezent nu am avut probleme majore legate de administrarea vaccinurilor anti-COVID-19”, a spus oficialul, fără alte detalii privind decesul profesorului.

Italia a oprit joi administrarea dozelor dintr-un alt lot de vaccinuri anti-COVID-19 produse de AstraZeneca, în urma temerilor privind posibile formări de cheaguri de sânge, după decesul a doi bărbaţi din Sicilia care fuseseră vaccinaţi recent cu acest ser. Agenţia italiană pentru medicamente (AIFA) a declarat că oprirea vaccinării cu seruri din acel lot este doar o „măsură de precauţie” şi că nu a fost stabilită vreo legătură între vaccin şi eventualele „efecte adverse serioase”. Și în România, peste 4.200 de doze rămase din acel lot, ABV2856, au fost „puse în carantină”. Peste 77.000 de persoane au fost imunizate deja cu doze din respectivul lot în România, inclusiv politicieni.

Austria suspendase anterior şi ea administrarea vaccinurilor dintr-un alt lot produs de AstraZeneca, după decesul unei persoane diagnosticate cu tromboză multiplă (formarea de cheaguri de sânge).

Între timp, în urma unor temeri similare privind posibile formări de cheaguri de sânge, mai multe ţări europene au decis suspendarea administrării vaccinului AstraZeneca.

Totuși, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat joi continuarea administrării vaccinului AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser. Conform constatărilor instituţiei europene, numărul tromboemboliilor la persoanele vaccinate nu este superior celui observat pentru ansamblul populaţiei, punct de vedere împărtăşit vineri şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

AstraZeneca, covid, franța, germania, Italia, vaccin

Știri similare

Externe

Franța introduce serviciul militar voluntar pe fondul invaziei ruse în Ucraina. Anunțul lui Macron

Viață

Nou acord cu Franţa: tinerii din UE vor putea efectua stagii profesionale și lucra în Moldova

Viață

Peste 50 de școli închise sau reorganizate în 5 ani. Perciun: „Deciziile sunt luate de consilierii raionali din toate partidele”

Mihaela Conovali
| 28 noiembrie, 2025
08:21

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că unii politicieni preferă să transforme subiectul închiderii școlilor într-un instrument de manipulare. „Adevărul este că deciziile sunt luate de consilierii raionali din toate partidele, reieșind din realitățile demografice și din dorința de a asigura copiilor acces la o educație de calitate”, a adăugat ministrul. Precizările au fost făcute în contextul unei analize realizate de Ziarul de Gardă, care a arătat că, în ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ au fost închise sau reorganizate. Totodată, publicația a prezentat și lista partidelor care domină consiliile raionale ce au votat aceste decizii.

Ziarul de Gardă a scris că, în ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ din Republica Moldova au fost închise sau reorganizate. În 2020 și 2021 au fost închise câte cinci instituții. Potrivit sursei citate, situația s-a schimbat brusc în 2022, când deciziile raionale au accelerat reorganizarea unităților școlare mici. Astfel, în 2022 au fost închise 13 instituții. Tendința s-a menținut și în 2023, când au fost închise zece școli, iar în 2024 numărul acestora a ajuns din nou la 13. În 2025, alte șase școli au fost închise.

Analiza publicației a arătat că Partidul Socialiștilor domină lista consiliilor raionale care au votat pentru închiderea școlilor în ultimii cinci ani. În această perioadă, 14 consilii raionale cu majoritate PSRM au aprobat decizii de închidere, fiind urmate de cele controlate de PAS – 11 la număr. Blocul ACUM a fost responsabil pentru 5 astfel de decizii, PDM – pentru 2, iar Partidul Nostru – pentru o decizie. În restul cazurilor, închiderile au fost decise de consilii cu componențe mixte, fără o majoritate politică clară.

„Datele arată că închiderea școlilor este un fenomen mult mai larg, transpartinic, care se manifestă în raioane conduse de partide diferite, inclusiv de cele care promovează acum narațiunea că „guvernarea închide școlile””, se arată în analiza publicației. Totodată, se precizează că deciziile privind închiderea sau reorganizarea școlilor aparțin consiliilor raionale, nu Guvernului.

Comentariul ministrului Educației

„Adevărul este că deciziile privind rețeaua școlară sunt luate de consilierii raionali din toate partidele, reieșind din realitățile demografice și din dorința de a asigura copiilor acces la o educație de calitate. Cu toate acestea, unii politicieni preferă să transforme acest subiect într-un instrument de manipulare, speculând cu emoțiile părinților și ignorând situația reală din școli”, a scris ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, pe Facebook.

Potrivit lui Perciun, „consolidarea rețelei școlare nu trebuie politizată”.

„Suntem în așteptarea momentului în care vreun deputat socialist își va trimite copilul la o instituție unde un singur profesor este nevoit să predea șase discipline. În multe localități, aceasta este realitatea dură – nu o poveste de campanie electorală. Consolidarea rețelei școlare nu trebuie politizată. Copiii nu pot fi transformați în prizonierii intereselor politice ale celor care, în fond, nu manifestă preocupare autentică pentru calitatea studiilor, ci doar pentru capitalul politic pe care îl pot obține. Educația are nevoie de soluții responsabile, nu de scandaluri fabricate. Copiii noștri merită școli moderne, profesori bine pregătiți și un sistem educațional care să le ofere cu adevărat șanse pentru viitor”, a mai declarat ministrul.

***

Amintim că, pe 26 noiembrie, Partidul Socialiștilor a cerut instituirea unui moratoriu asupra închiderii școlilor. Solicitarea a venit la câteva zile după ce Consiliul Raional Florești a decis să închidă cinci instituții de învățământ. Socialiștii au calificat această decizie drept „o greșeală strategică” și „un proces de lichidare a educației în mediul rural”.

Cu o zi înainte, ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat la Rlive că, la nivelul consiliilor raionale, deciziile privind reorganizarea instituțiilor de învățământ sunt luate, de regulă, prin consultarea mai multor partide, iar reprezentanții locali abordează aceste probleme mult mai pragmatic decât se vehiculează la tribuna Parlamentului sau în mass-media din Chișinău.