Igor Grosu/parlament.md

Grosu, despre blocajul electoral care continuă în Găgăuzia: „Autoritățile vor trebui să găsească o soluție”

Documentul elaborat de Chișinău și consultat cu deputații Adunării Parlamentare ai Găgăuziei pentru deblocarea alegerilor regionale din autonomie nu va fi modificat, întrucât acesta rezolvă toate blocajele legislative. Declarația a fost făcută pe 11 iunie de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la câteva zile după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate acest document. Igor Grosu a spus că, până la urmă, autoritățile centrale vor găsi o soluție și a acuzat că unii reprezentanți ai autonomiei vin la Chișinău și se arată de acord cu soluțiile propuse, dar când se întorc acasă devin „alți oameni”.

„Va trebui cineva să-și asume și să adopte aceste reguli, într-o formă sau alta. Evident că autoritățile vor trebui să găsească o soluție. Și noi o găsim. Evident că o să o consultăm și cu ei. Regula e regulă pentru toți „, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului a criticat comportamentul unor reprezentanți ai autonomiei care solicită audiențe la Chișinău, par să ajungă la un numitor comun, dar nu acționează în consecință.

„Când vin la Chișinău, sunt pâine caldă. Dar când se duc înapoi, ori trec printr-o ambasadă, nu știu pe unde se duc, prin unde mai trec și devin alți oameni. Vă rog frumos nu mai veniți, eu sunt sătul de toate discuțiile astea. Nu mai cereți audiențe care sunt discuții interminabile”, a spus Grosu.

Referitor la proiectul de hotărâre elaborat de Chișinău, Grosu a precizat că acesta nu va fi modificat.

„Cum să modificăm? A fost discutat cu ei. A fost consultat Comisia Electorală Centrală, deputații din Parlament, deputații găgăuzi din Parlament. Parcă toți am ajuns la un numitor comun”, a declarat Grosu.

Grosu a mai subliniat că există câteva puncte esențiale pe care Chișinăul nu le va negocia — verificările obligatorii pentru membrii comisiilor electorale, transparența procesului, definanțarea procesului electoral și regulile comune pentru întreaga țară — și că în rest sunt acceptate particularitățile autonomiei.

„Membrii comisiilor electorale responsabili de organizarea procesului electoral vor trebui să treacă verificările, așa cum trec toți funcționarii electorali. Nu există excepții pentru cineva — de la Sud, de la Nord, de la Est. Transparența procesului, definanțarea procesului electoral. În rest, sunt particularități pe care noi le înțelegem și le acceptăm — cenzul de vârstă, sistemul uninominal”, a precizat Grosu.

Președintele Parlamentului a avertizat că blocajul nu face decât să dăuneze autonomiei și cetățenilor săi.

„Ceea ce văd eu este un comportament de blocare și tergiversare, care nu face decât mai rău pentru Unitatea Teritorial Administrativă. Pentru că toată lumea se uită și nu înțelege încotro vor să meargă. Care-i deznodământul? Să stea permanent într-un blocaj?”, a întrebat Grosu.

Amintim că procesul electoral din Găgăuzia este blocat de peste un an din cauza neconcordanțelor dintre Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național adoptat în 2023, care nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, deoarece mandatul deputaților APG a expirat deja. Pentru a depăși impasul, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru mixte, sub egida Președinției, în urma cărora a fost elaborat un proiect de hotărâre de compromis. Pe 2 iunie, ședința extraordinară a Adunării Populare în care urma să fie adoptat documentul a eșuat din lipsă de cvorum — la reuniune s-au prezentat doar 13 din cei 33 de deputați. În aceeași zi, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia, declarând că „salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”. Pe 9 iunie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul, calificându-l drept contrar legislației în vigoare. Pe 12 iunie, Adunarea Populară urmează să organizeze audieri publice asupra aceluiași proiect.

Amintim că pe 12 iunie Adunarea Populară a Găgăuziei urmează să organizeze audieri publice asupra proiectului de hotărâre privind organizarea alegerilor regionale, convocate de Comisia permanentă pentru probleme juridice. Se întâmplă după ce pe 2 iunie o ședință a APG dedicată deblocării alegerilor a eșuat din lipsă de cvorum — la reuniune s-au prezentat doar 13 din cei 33 de deputați. În aceeași zi, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia, declarând că „salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”.

Blocajul are la bază neconcordanțe între Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național adoptat în 2023, care nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, deoarece mandatul deputaților APG a expirat deja. Pentru a depăși impasul, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru mixte, sub egida Președinției, în urma cărora a fost elaborat proiectul de hotărâre de compromis supus acum dezbaterii publice.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

slujba la catedrala
Максим Андреев, NewsMaker

Partidul Liberal cere lege în parlament care să oblige Mitropolia Moldovei să rupă legăturile cu Patriarhia Rusă. Reacții

Partidul Liberal a cerut Parlamentului să adopte o lege prin care Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove să fie obligată să se disocieze de Patriarhia Rusiei. În caz de refuz, a adăugat partidul, aceasta să fie scoasă în afara legii. Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a declarat că Parlamentul nu intenționează să analizeze solicitarea, motivând că o eventuală decizie ar încălca dreptul persoanelor la asociere. Într-o reacție pentru NewsMaker, episcopul de Orhei și vicar al Mitropoliei Moldovei, Siluan, a îndemnat politicienii „să găsească alte subiecte pentru a face politică”.

Pe 11 iunie, Partidul Liberal a solicitat Parlamentului să adopte o lege prin care Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove să fie obligată să se disocieze de Patriarhia Rusiei. „În caz de refuz, Mitropolia Moldovei să fie scoasă în afara legii”, a adăugat partidul, menționând că aceasta „reprezintă un instrument de influență străină și un pericol direct la adresa securității naționale”.

Partidul și-a motivat solicitarea prin contextul parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova. Totodată, a declarat că Republica Moldova se află într-o situație geopolitică extrem de fragilă, confruntată cu agresiunea constantă a Federației Ruse. „Partidul Liberal amintește că Patriarhul Kiril și Patriarhia Rusiei binecuvântează războiul dus de Rusia în Ucraina. (…) Menținerea Mitropoliei „Moldovei” subordonată acestei structuri echivalează cu tolerarea propagandei rusești pe teritoriul nostru”, a adăugat Partidul Liberal.

Întrebat de NewsMaker dacă Parlamentul va analiza solicitarea partidului, deputatul și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat: „Parlamentul nu. (…) S-ar încălca dreptul persoanelor la asociere”.

„Adevărat, Mitropolia Basarabiei a fost cea care a deținut controlul asupra bunurilor, dar și vieții religioase în Republica Moldova până la anexarea Basarabiei, dar acest lucru trebuie să aibă loc pe cale amiabilă, în condițiile în care dreptul la asociere este permis oricui în Republica Moldova. Astfel, în asemenea condiții, trebuie să existe o comunicare între mitropolii pentru a merge la o fuzionare”, a mai spus parlamentarul.

Episcopul de Orhei și vicar al Mitropoliei Moldovei, Siluan, a declarat pentru NewsMaker că „biserica ortodoxă din Moldova, care este o instituție care a stat decenii la straja spirituală a acestei națiuni, nu vrea să comenteze declarațiile politicienilor”. „Dar îi chemăm pe politicieni să găsească alte subiecte pentru a face politică, să lase biserica în pace”, a adăugat reprezentantul Mitropoliei Moldovei. 

***

Amintim că, anterior, același partid a cerut Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove să treacă de sub jurisdicția Patriarhiei Ruse în cea a Mitropoliei Basarabiei. Atunci, reprezentanții Mitropoliei au declarat că Biserica Ortodoxă este una autonomă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: