parlament.md

Grosu, despre protestul comuniștilor și socialiștilor: „Ipocrizia lor e mare, patru dintre ei dețin cetățenia României”

Patru dintre deputații din opoziție care au participat pe 6 martie la protestul organizat la Curtea Constituțională, față de inițiativa de a înlocui în legi sintagma „limba moldovenească/de stat” cu „limba română” sunt și cetățeni ai României. Declarația a fost făcută de către președintele Parlamentului Igor Grosu, la Radio Moldova. Speakerul legislativului susține că aceștia și-au dus copiii la școli private, românești. Grosu nu a dezvăluit cele patru nume.

Igor Grosu consideră că Parlamentul Republicii Moldova „a întârziat foarte mult” cu decizia privind introducerea sintagmei „limba română” în toate legile.

„Este un comportament pe care trebuie să îl corectăm. Mă refer la interpretările Curții Constituționale, care deși au niște termeni de punere în aplicare, s-au lăsat lucrurile mulți ani în derivă. Noi am corectat acest lucru. Poate că am a trebuit mai mult timp ca să analizăm calea juridică, dacă este bună, evident că va fi contestată, dar să ne asigurăm că nu dăm nicio șansă așa-numitor protestatari de a pune la îndoială și a supune riscului această schimbare. Limba română e la ea acasă”, a răspuns Grosu.

Speakerul parlamentului a mai spus că, printre deputații din opoziție care protestează față de inițiativa privind denumirea limbii, sunt și cetățeni ai României, de la care se așteaptă să renunțe la acest statut.

„Ipocrizia lor e mare, pentru că unii dintre ei își duceau copiii la licee private, înființate de profesori din România. Mai mult ca atât, patru dintre ei au cetățenia română. Ar fi de bun-simț să meargă la Ambasada României și să renunțe la cetățenie, dacă sunt atât de fermi pe poziții”, a conchis Grosu.

În ceea ce privește criticile aduse de Moscova, Grosu a răspuns: „Denumirea limbii, istoriei, țării, este o chestiune internă, suverană a R. Moldova. Și eu tare mă întristez atunci când persoane care nu au idee, nu o vorbesc, nu o înțeleg, au tupeul să ne dea nouă lecții cum numim noi limba. Eu accept cum se numește limba lor, nu pun la îndoială originile lor și combinațiile de hoarde care au venit pe teritoriul lor. pentru cei cu apucături de „frați mai mari”, imperialiști, îi rog să se abțină, să ne lase în pace”.

Pe 2 martie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de lege care prevede că în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”.

Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Inițiativa a fost adoptată de 54 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a protestat și a încercat să blocheze tribuna centrală. Prin urmare, între cele două fracțiuni s-au produs îmbrânceli.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Autostradă, o nouă linie electrică, drumuri: cum Guvernul va „construi Moldova” în următorii ani, din banii UE

Termoficarea modernă în Chișinău, eficiența energetică a clădirilor din Moldova, construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina, precum și construcția primelor porțiuni ale autostrăzii Ungheni-Chișinău se numără printre cele 19 proiecte prezentate de Guvern, pe 29 octombrie, în cadrul planului „Construim Moldova”. Principala sursă de finațare a acestora este Planul de Creștere al UE pentru R. Moldova. Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectele se află în stadii diferite de implementare, unele sunt avansate, în timp ce altele sunt abia la început, în etapa studiilor de fezabilitate tehnică. În context a fost lansat un site dedicat acestor proiecte, care prezintă în regim real progresul înregistrat.

„Sunt 19 proiecte majore pe care le-am prioritizat ca și Guvern: în energie, drumuri, educație, irigație, sănătate, economie digitală. (…) Planul de Creștere a UE este sursa principală de finanțare a acestor proiecte: livrăm reforme și, ca rezultat, primim bani pentru aceste finanțări. Proiectele sunt în stadii diferite, unele din ele – avansate, unele din ele abia la început, la faza de fezabilitate tehnică”, a comunicat premierul.

Referindu-se la proiectele din energie, Tofan a vorbit despre „termoficarea modernă în Chișinău”, menționând că „aproximativ 20% din toată energia termică se pierde în rețea” și că „sunt prea multe țevi învechite care ne costă pe noi toți în tarif”. „Ne propunem să reparăm. Aceste conducte îmbătrânite, care n-au fost reparate de zeci de ani, (…) acolo trebuie să lucrăm. (…) Soluția este ca să modernizăm circa 24 de km de rețea, să construim în centru un rezervor gigantic termic, care ar fi ca o baterie termică, unde stocăm căldura și, atunci când cererea este mare, să o putem livra în rețea. Plus la asta, 12 centrale termice descentralizate cu o capacitate totală de circa 11 megawați, care să fie inclusiv alimentate pe biomasă, pentru că avem foarte multe resturi agricole care sunt aruncate și nu sunt folosite. (…) Rezultatul estimat – circa 4,5 de milioane de metri cubi de gaz economisiți”, a declarat premierul. Aceste proiectele sunt planificate să fie finalizate în perioada 2030-2034.

Tofan a vorbit și despre eficiența energetică a clădirilor, adăugând că „o clădire în Moldova cheltuie de două ori mai multă energie per metru pătrat pentru a fi încălzită, decât în Europa”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează renovarea energetică a peste 40 de clădiri publice. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2032.

În ceea ce privește linia electrică Bălți-Dnestrovsk, Tofan a spus că „vor fi circa 90 de km de linie cu o capacitate de transmisie de 500 de megawați”. „Și foarte important, ne va permite să importăm energie din Ucraina atunci când aceasta va fi, de exemplu, mai ieftină acolo decât în România, și ne va permite să exportăm energie în Ucraina”, a adăugat premierul. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina – circa 90 km pe teritoriul Moldovei. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2030.

În ceea ce privește construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău, potrivit site-ului „Construim Moldova”, pentru acest proiect, la moment, se elaborează studiul de fezabilitate. În 2027–2028 urmează procesul de achiziții și lansarea lucrărilor. Termenul de finalizare este al treilea trimestru al anului 2031. 

Ce ține de proiectul privind un nou terminal la aeroportul din Chișinău, în prezent se identifică sursele de finanțare a proiectului. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2031.

În ceea ce privește centura Chișinăului, sectorul II, despre care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că „vine de la Ialoveni și se termină la Sculeanca”, se finalizează studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic urmează să fie elaborat în 2027, iar lucrările vor începe în 2028. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul I al anului 2032.

Referindu-se la proiectul de construcție a Spitalului Regional Bălți, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că „suntem în procesul tehnic și de design al spitalului”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, construcția este planificată să înceapă în 2029. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul III al anului 2032.

***

Planul de Creștere pentru Republica Moldova este un pachet de sprijin financiar al Uniunii Europene în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, destinat accelerării reformelor, creșterii economice și apropierii Republicii Moldova de piața unică europeană. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Republicii Moldova de la independență.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: