Colaj NM

Grosu, replică după ce Dragalin a criticat un proiect de lege al PAS: „Să combată corupția și să nu facă politică”

Președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat criticile șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, față de proiectul de lege care vizează activitatea instituției. În cadrul ediției din 30 iulie a emisiunii „Moldova live” de la Exclusiv TV, Grosu i-a sugerat lui Dragalin să nu intervină în activitatea politică.

În cadrul emisiunii, președintele Parlamentului s-a referit la amendamentul la proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală și Codului contravențional. Conform acestuia, PA va rămâne responsabilă doar pe corupția mare comisă de președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați SIS și CNA, și conducători ai instituțiilor publice prevăzute de Constituție sau cazuri care implică sume enorme de peste 300 000 lei mită și peste 3 000 000 lei prejudiciu.

Astfel, șeful legislativului a declarat că s-a recurs la amendamentul respectiv pentru a eficientiza activitatea Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție (CNA).

De-a lungul timpului noi am văzut că aceste instituții pentru a-și îndeplini misiunea trebuie să apeleze la unele instrumente a celeilalte instituții. Și deseori când ajungi să spui „Domnule, de ce nu avem progrese pe un dosar sau altul?”, se începe un gen de ping-pong. E tradițional când Procuratura spune că noi am prezentat toate argumentele pe dosar în judecată, dar instanța de judecată nu și-a făcut treaba. Instanța de judecată, la rândul ei, spune: „Nu, nu, nu, calitatea probatoriul care a venit din Procuratură nu-i suficientă”. Și iată apare ping-pongul ăsta”, a spus acesta.

Igor Grosu a menționat că PA trebuie să investigheze doar dosarele de corupție mare.

Procuratura Anticorupție trebuie să se concetreze pe corupția mare, pe dosarele de rezonanță. Să nu-mi umble, scuzați-mă, în instanță cu dosare de 100 de euro. Nu că mita de 100 de euro n-ar fi mită, și aceea e mită. Dar când îi văd stau și pierd ani de zile pe dosare de 2 000 lei, cumva e neserios în comparație cu doasarele de miliarde. Și atunci am zis că trebuie să existe un plafon. Și există discuțiile astea, de la 300 000 în sus. Iată astea sunt dosare pe care trebuie să se concentreze Procuratura Anticorupție”, a spus șeful legislativului.

Președintele Parlamentului a dat de înțeles că criticile din partea șefei PA, Veronica Dragalin, pe marginea amendamentului respectiv ar fi politizate.

Eu am mai spus-o și altă dată liderilor acestor instituții (PA și CNA – n. r.). Rolul lor este să combată corupția și nu să facă politică. Politică o să facem noi. De aceea rugăminte este să vă concentrați pe cazurile de corupție mari, spuneți de ce aveți nevoie. E adevărat că una poate să spună că 300 000 e puțin, alta poate să spună că 500 000 e puțin, valoarea mitei. Că asta-i corupție mare, că asta-i corupție mijlocie și așa mai departe. Într-un final, politicul o să ia decizia. O să treacă o perioadă de timp, o să vedem că trebuie să revenim la plafon, la alte atribuții – o să revenim. Nimic nu-i veșnic. Vezi cum merge, modifici, adaptezi și mergi mai departe”, a declarat Igor Grosu.

La întrebarea moderatoarei, dacă reacția PA la amendament l-a „surprins”, Igor Grosu a spus că aceasta este „un pic depășită”.

E ieșită din tipare, pentru că trebuie să vii să prezinți argumente – unu. Să asculți contra argumentele – doi. Și să înțelegi că vine că odată și odată, vine momentul când trebuie de luat decizia. Noi nu putem perpetua discuțiile astea interminabile pe valoarea mitei. Cât noi discutăm despre valoarea mitei, cineva probabil ia mită”, a menționat el.

***

Amintim că, pe 27 iulie, Procuratura Anticorupție (PA) a criticat amendamentul înregistrat în Parlament, care schimbă fundamental competența și funcționalitatea instituției. Această schimbare legislativă, potrivit comunicatului emis de PA, va trimite aproximativ 500 de cazuri de corupție din gestiunea Procuraturii Anticorupție la alte procuraturi, unde procurorii, nu au pregătirea și experiența necesară pentru instrumentarea acestor cazuri. Astfel, instituția îndeamnă deputații să nu voteze amendamentul.

De menționat că Parlamentul urmează să voteze amendamentul respectiv, în a doua lectură, în cadrul ședinței de astăzi, 31 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: