Colaj NM

Grosu, replică după ce Dragalin a criticat un proiect de lege al PAS: „Să combată corupția și să nu facă politică”

Președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat criticile șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, față de proiectul de lege care vizează activitatea instituției. În cadrul ediției din 30 iulie a emisiunii „Moldova live” de la Exclusiv TV, Grosu i-a sugerat lui Dragalin să nu intervină în activitatea politică.

În cadrul emisiunii, președintele Parlamentului s-a referit la amendamentul la proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală și Codului contravențional. Conform acestuia, PA va rămâne responsabilă doar pe corupția mare comisă de președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați SIS și CNA, și conducători ai instituțiilor publice prevăzute de Constituție sau cazuri care implică sume enorme de peste 300 000 lei mită și peste 3 000 000 lei prejudiciu.

Astfel, șeful legislativului a declarat că s-a recurs la amendamentul respectiv pentru a eficientiza activitatea Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție (CNA).

De-a lungul timpului noi am văzut că aceste instituții pentru a-și îndeplini misiunea trebuie să apeleze la unele instrumente a celeilalte instituții. Și deseori când ajungi să spui „Domnule, de ce nu avem progrese pe un dosar sau altul?”, se începe un gen de ping-pong. E tradițional când Procuratura spune că noi am prezentat toate argumentele pe dosar în judecată, dar instanța de judecată nu și-a făcut treaba. Instanța de judecată, la rândul ei, spune: „Nu, nu, nu, calitatea probatoriul care a venit din Procuratură nu-i suficientă”. Și iată apare ping-pongul ăsta”, a spus acesta.

Igor Grosu a menționat că PA trebuie să investigheze doar dosarele de corupție mare.

Procuratura Anticorupție trebuie să se concetreze pe corupția mare, pe dosarele de rezonanță. Să nu-mi umble, scuzați-mă, în instanță cu dosare de 100 de euro. Nu că mita de 100 de euro n-ar fi mită, și aceea e mită. Dar când îi văd stau și pierd ani de zile pe dosare de 2 000 lei, cumva e neserios în comparație cu doasarele de miliarde. Și atunci am zis că trebuie să existe un plafon. Și există discuțiile astea, de la 300 000 în sus. Iată astea sunt dosare pe care trebuie să se concentreze Procuratura Anticorupție”, a spus șeful legislativului.

Președintele Parlamentului a dat de înțeles că criticile din partea șefei PA, Veronica Dragalin, pe marginea amendamentului respectiv ar fi politizate.

Eu am mai spus-o și altă dată liderilor acestor instituții (PA și CNA – n. r.). Rolul lor este să combată corupția și nu să facă politică. Politică o să facem noi. De aceea rugăminte este să vă concentrați pe cazurile de corupție mari, spuneți de ce aveți nevoie. E adevărat că una poate să spună că 300 000 e puțin, alta poate să spună că 500 000 e puțin, valoarea mitei. Că asta-i corupție mare, că asta-i corupție mijlocie și așa mai departe. Într-un final, politicul o să ia decizia. O să treacă o perioadă de timp, o să vedem că trebuie să revenim la plafon, la alte atribuții – o să revenim. Nimic nu-i veșnic. Vezi cum merge, modifici, adaptezi și mergi mai departe”, a declarat Igor Grosu.

La întrebarea moderatoarei, dacă reacția PA la amendament l-a „surprins”, Igor Grosu a spus că aceasta este „un pic depășită”.

E ieșită din tipare, pentru că trebuie să vii să prezinți argumente – unu. Să asculți contra argumentele – doi. Și să înțelegi că vine că odată și odată, vine momentul când trebuie de luat decizia. Noi nu putem perpetua discuțiile astea interminabile pe valoarea mitei. Cât noi discutăm despre valoarea mitei, cineva probabil ia mită”, a menționat el.

***

Amintim că, pe 27 iulie, Procuratura Anticorupție (PA) a criticat amendamentul înregistrat în Parlament, care schimbă fundamental competența și funcționalitatea instituției. Această schimbare legislativă, potrivit comunicatului emis de PA, va trimite aproximativ 500 de cazuri de corupție din gestiunea Procuraturii Anticorupție la alte procuraturi, unde procurorii, nu au pregătirea și experiența necesară pentru instrumentarea acestor cazuri. Astfel, instituția îndeamnă deputații să nu voteze amendamentul.

De menționat că Parlamentul urmează să voteze amendamentul respectiv, în a doua lectură, în cadrul ședinței de astăzi, 31 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: