Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței din 30 noiembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021.
Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 este fundamentat pe o creștere economică de 4,7%, o majorare a exporturilor de 12,6% și sporire a importurilor de 14,3%.
Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a menționat că anul 2021 se așteaptă a fi un an de recuperare a pierderilor suportate în anul 2020.
Potrivit proiectului, veniturile bugetului de stat constituie 41,4 miliarde de lei, în creștere cu 4,2 miliarde lei față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020.
Majorarea veniturilor se datorează sporirii încasărilor din impozite și taxe și intrărilor de granturi.
Cheltuielile bugetului de stat reprezintă 55,4 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 4,1% față de bugetul de stat aprobat în 2020. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat pentru anul viitor 53% reprezintă transferuri către alte bugete, iar 47% – cheltuielile pentru implementarea programelor în anul 2021 nemijlocit prin intermediul autorităților publice centrale.
De asemenea, în anul 2021 vor fi asigurate financiar programele actuale de cheltuieli, precum:
– Fondul rutier (2,4 miliarde de lei, dintre care 1,5 mil lei pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și 958,3 milioane lei pentru întreținerea drumurilor locale),
– Fondul național de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural (900 milioane de lei),
– Fondul național de dezvoltare regională (1,1 milioane de lei),
– Fondul de eficiență energetică (30 milioane de lei),
– Programul de reparație a drumurilor publice naționale, locale, comunale şi a străzilor (cu denumirea generică „Drumuri bune”) – 900 milioane lei.
„Bugetul de stat este locul în care se acumulează banii de la oameni, de aceea efortul trebuie să-și găsească randamentul și să fie utilizați eficient. Vedem din proiect că aproape 2 miliarde de lei merg la agricultură, iar alte 1,86 vor merge în dezvoltarea infrastructurii. Este extrem de important să menținem investițiile în infrastructură – cea mai puternică armă anti-criză”, a spus prim-ministrul Ion Chicu.
Deficitul bugetului de stat este estimat la 14 miliarde de lei. Acesta va fi finanțat din surse externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (inclusiv mijloace din privatizare a patrimoniului public).
Proiectul urmează a fi transmis spre examinare Parlamentului.
Transformarea digitală modelează tot mai mult modul în care întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cresc, se dezvoltă și rămân competitive. În Moldova, multe IMM-uri ajung într-un punct în care metodele tradiționale de lucru nu mai corespund complexității operațiunilor lor. Creșterea echipelor, multiplicarea proiectelor și volumul tot mai mare de date operaționale fac dificilă dependența de instrumente fragmentate, rapoarte manuale și comunicare informală.
Pentru a răspunde acestor provocări, EU4Digital Academy — o inițiativă finanțată de UE — oferă cursuri online practice și ușor de utilizat, adaptate nevoilor IMM-urilor din țările Parteneriatului Estic. Toate cursurile oferite de Academie sunt disponibile gratuit. Cursul “Business Digitalisation” al Academiei poate fi deosebit de valoros pentru antreprenorii moldoveni, în special pentru cei care gestionează echipe în creștere, mai multe proiecte sau un volum mare de date operaționale.
Liderii de afaceri moldoveni notează adesea că digitalizarea este amânată până când complexitatea operațională devine dificil de gestionat. Multe companii se bazează inițial pe aplicații de mesagerie, foi de calcul sau rapoarte manuale, ceea ce, în timp, duce la pierderi de date, transparență redusă și ineficiențe care încetinesc procesul decizional.
Această situație este ilustrată clar de experiența EMCOM, o companie moldovenească specializată în infrastructură electrică și lucrări de construcții. Gestionând mai mult de zece proiecte simultan, cu echipe care lucrează pe diferite șantiere, compania s-a confruntat cu dificultăți crescânde în consolidarea rapoartelor zilnice din teren.
„Monitorizarea proiectelor prin Viber, WhatsApp, fotografii și mesaje text a funcționat la început, dar, în timp, am realizat că informațiile se pierd și procesele devin haotice,” spune Gheorghe Oprea, Director Tehnic la EMCOM. „Aveam nevoie de un sistem structurat care să ne permită să vedem ce s-a făcut, cum s-a făcut și unde apar discrepanțe între documentația proiectului și condițiile reale de pe șantier.”
O provocare similară este întâmpinată de IMM-urile din sectorul serviciilor. În compania de contabilitate Eqitabil, fondată în 2020, creșterea rapidă a numărului de clienți a expus rapid limitele coordonării manuale și a gestionării prin Excel.
„După ora 17:00, trebuia să petrec ore întregi analizând activitatea zilei, creând drafturi, fișiere Excel și documente pe hârtie doar pentru a înțelege ce se întâmplă în companie,” spune Maxim Gribencea, fondatorul Eqitabil. „La un moment dat, a devenit clar că nu putem continua fără un sistem intern ERP.”
Atât EMCOM, cât și Eqitabil subliniază că digitalizarea nu începe neapărat cu soluții complexe. În schimb, succesul depinde de adaptarea instrumentelor la abilitățile digitale reale ale angajaților.
„Pe șantier, mulți muncitori nu se simt confortabil cu calculatoarele — unii au dificultăți chiar și cu smartphone-urile,” explică Emil Oprea, Director General al EMCOM. „De aceea, am implementat o abordare foarte simplă de raportare: scrie ce s-a făcut astăzi și atașează o fotografie. Atât.”
Această simplitate a făcut raportarea digitală accesibilă tuturor, în timp ce personalul din birou a obținut date detaliate, structurate și urmărite. În timp, EMCOM și-a extins sistemul ERP pentru a include urmărirea costurilor, gestionarea materialelor, cheltuielile vehiculelor și recunoașterea facturilor bazată pe AI, permițând managerilor să monitorizeze întreaga afacere de la distanță.
La Eqitabil, introducerea unui sistem intern ERP și CRM a crescut semnificativ productivitatea. Înainte de digitalizare, un contabil putea gestiona aproximativ douăsprezece companii. Astăzi, acest număr depășește șaisprezece companii per angajat, menținând în același timp calitatea serviciilor.
„CRM-ul nostru a devenit agenda mea personală,” spune contabila Chistol Mădălina. „Fiecare sarcină este clar definită, urmărită și finalizată prin sistem. Face ca munca noastră să fie mult mai organizată și transparentă.”
Ca în multe țări din regiune, maturitatea digitală în Moldova tinde să crească odată cu dimensiunea companiei. Întreprinderile mijlocii, cu 20–50 de angajați, sunt mai predispuse să vadă digitalizarea ca o investiție strategică, mai degrabă decât o povară operațională. Ele implementează activ sisteme ERP, automatizări, servicii cloud și instrumente bazate pe AI.
„Digitalizarea ne permite să creștem nu prin reducerea personalului, ci prin extinderea spectrului de servicii pe care le oferim,” observă Gheorghe Oprea. „Economisind timp, managementul se poate concentra pe dezvoltarea afacerii în loc să supravegheze operațiunile zilnice.”
Întreprinderile mai mici ezită adesea din cauza preocupărilor legate de costuri, complexitate și rezistența angajaților. Atât EMCOM, cât și Eqitabil raportează că scepticismul inițial al personalului a fost depășit treptat prin instruire, comunicare și utilizarea zilnică a instrumentelor digitale.
„Digitalizarea necesită determinare și disponibilitate de a investi,” spune Gribencea. „Ce pare dificil astăzi poate aduce profit și libertate mâine.”
Până acum, am văzut cum IMM-urile moldovenești precum EMCOM și Eqitabil au depășit treptat haosul operațional prin soluții digitale practice. Acest tip de provocări — procese fragmentate, rapoarte manuale și dificultatea de a se extinde fără sisteme digitale structurate — sunt comune pentru IMM-urile din întreaga regiune. De exemplu, în Ucraina, companii precum firma de producție MAXSport au demonstrat cum digitalizarea poate sprijini creșterea afacerilor chiar și în condiții extreme de război. Prin implementarea sistemelor ERP, instrumentelor CRM, software-ului de design digital și soluțiilor bazate pe AI, companiile ucrainene au arătat că transformarea digitală nu este un lux, ci o necesitate.
Această lecție este deosebit de relevantă pentru Moldova, unde multe IMM-uri operează cu resurse limitate, dar se confruntă cu o complexitate și o competiție în creștere. Fără sisteme digitale structurate, creșterea duce adesea la ineficiențe, nu la dezvoltare durabilă.
Pentru IMM-urile moldovenești, cursul “Business Digitalisation” al EU4Digital Academy oferă îndrumări practice despre organizarea fluxurilor de lucru digitale de la zero. Programul acoperă comunicarea digitală, gestionarea proceselor interne, automatizarea, instrumentele de productivitate, marketingul online și securitatea cibernetică, folosind studii de caz reale din Moldova și din regiune.
Aceste abilități se traduc printr-un control mai bun al proiectelor, reducerea riscurilor operaționale, creșterea eficienței angajaților și o supraveghere financiară mai solidă. Un accent special pe protecția datelor și păstrarea informațiilor pe termen lung este deosebit de important în sectoare precum construcțiile și contabilitatea, unde responsabilitatea legală se extinde pe mai mulți ani.
Moldova are un potențial antreprenorial puternic. Experiențele companiilor precum EMCOM și Eqitabil arată că chiar și afacerile cu abilități digitale limitate pot implementa cu succes sisteme digitale atunci când soluțiile sunt practice, flexibile și adaptate condițiilor reale de lucru. Prin combinarea perspectivei afacerilor locale, experienței regionale și instruirii practice oferite de EU4Digital Academy, IMM-urile moldovenești pot construi afaceri rezistente și scalabile — pregătite să crească alături de liderii transformării digitale globale.
