Guvernul a avizat, dar cu rezerve: serviciu media în rusă, subtitrări și reducerea cu 10% a cotei pentru limba română

Guvernul Republicii Moldova susține, cu rezerve, proiectul de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, care prevede înființarea unui serviciu media audiovizual în limba rusă, destinat minorităților naționale. Deși Executivul recunoaște necesitatea combaterii dezinformării și îmbunătățirii accesului la informații, atrage atenția asupra impactului financiar incert și recomandă consultarea Consiliului Audiovizualului și a Consiliului Concurenței. Totodată, Guvernul propune ca emisiunile în limbile minorităților naționale să fie subtitrate în limba română și sugerează reducerea de la 80% la 70% a cotei obligatorii de difuzare a programelor audiovizuale locale în limba română. Avizul a fost aprobat de cabinetul de miniștri în ședința din 26 martie.

Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul îmbunătățirii cadrului legal privind informarea corectă, transparentă, imparțială, echilibrată și completă a publicului pe întreg teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei. (…) Guvernul Republicii Moldova susține necesitatea îmbunătățirii accesului la informațiile de interes public în contextul răspândirii falsurilor și a dezinformării, acest aspect fiind cu atât mai important și pentru crearea unei alternative informaționale pentru cetățenii Republicii Moldova, în special, a celor aflați în stânga Nistrului”, se arată în aviz.

În document se menționează faptul că Guvernul „susține de principiu” inițiativa legislativă privind înființarea unei televiziuni publice în rusă, însă cu luarea în considerare a obiecțiilor înaintate. Guvernul a indicat că proiectul de lege trebuie consultat cu Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței, că potențialul post TV va necesita finanțare din surse suplimentare, nu doar din bugetul de stat. De asemenea, instituția a venit cu propunerea ca programele difuzate la televiziunea publică de limbă rusă să fie asigurate cu subtitrare în română.

Instituția a mai propus și examinarea posibilității modificării unei prevederi a Codului serviciilor media audiovizuale, în vederea reducerii procentajului de difuzare a conținutului local în limba română, de la 80% la 70%.

il-75-2025 by Ana-Maria

Cabinetul de miniștri a aprobat avizul pozitiv cu vot unanim.

Avizul asupra proiectului de lege privind înființare unui post public de televiziune în rusă nu se afla pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, fiind adăugat suplimentar.

***

Amintim că, pe 12 martie, deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici au prezentat un proiect de lege care prevede că compania publică „Teleradio Moldova”, care deține posturile TV Moldova 1, Moldova 2, dar și Radio Moldova, va lansa o televiziune de limbă rusă. Potrivit parlamentarilor, scopul acestei televiziuni este ca cetățenii vorbitori de rusă să se informeze din surse oficiale.

Inițiativa legislativă a provocat un val critici dure, inclusiv din partea politicienilor și reprezentanților societății civile.

Pe 25 martie, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din Parlament a desfășurat consultări publice cu privire la proiectul de lege (detalii – aici).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Sandu vrea pedepse mai dure pentru politicienii care instigă la ură: „Trebuie să le cerem socoteală, pentru că așa a început și regimul fascist”

În cazul oamenilor cu funcții înalte în stat, precum deputați și politicieni, discursul de ură trebuie sancționat dur. În ceea ce privește discursul de ură de pe rețelele de socializare, acesta trebuie oprit. Dacă discursul de ură din mediul online nu este oprit, acesta, într-o zi, ar putea să iasă în stradă. Declarațiile au fost făcute de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul podcastului „Jurnal Politic” din 5 august.

„În cazul oamenilor cu funcții înalte în stat – deputați, politicieni – eu cred că discursul de ură trebuie sancționat dur, pentru că (…) în istorie avem exemple dramatice care arată la ce a dus incitarea la ură. Această incitare la ură este cea mai periculoasă când pornește de la oameni cu funcții, cu urmăritori, deci așa cum ziceam, deputați în Parlamentul Republicii Moldova”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că există foarte mult discurs de ură și în spațiul online. „Aici e mai complicat. (…) Apelul meu către oameni este să renunțe la acest discurs de ură și știu că n-o să mă audă toată lumea. (…) Noi suntem pe baricade, din păcate… dar cel puțin, dacă oamenii de pe o baricadă o să mă audă și o să-mi urmeze sfatul/solicitarea mea respectuoasă, deja o să facem un pas înainte. Dacă o să continuăm cu acest discurs de ură, el, într-o zi, de pe online o să iasă în stradă și atunci o să însemne riscuri reale pentru integritatea noastră fizică, nu doar pentru confortul nostru psihologic”, a spus Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „acest discurs de ură se referă nu doar la persoane cu funcții publice, el se referă și la oamenii care n-au nicio treabă cu funcțiile publice”. „Noi trebuie să ne oprim. Trebuie să respirăm adânc, trebuie să înțelegem care sunt consecințele acestui discurs de ură pe online. Trebuie să le cerem socoteală politicienilor care instigă la ură, pentru că așa a început și regimul fascist. Nu vă supărați că dau exemple așa dramatice, dar de la discursul de ură lansat de politicieni a început o tragedie care știm cu toții la ce a dus”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm că ultima dată a fost acuzat un discurs de ură în Parlament pe 30 iulie curent. Deputata PAS Marcela Adam a anunțat că a sesizat mai multe structuri naționale și internaționale după discursul deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Alexandr Verșinin, de la tribuna Parlamentului, despre „Giovana”. Amintim că, la același subiect, circa 20 de organizații ale societății civile și activiști în domeniul drepturilor omului au condamnat, printr-un apel public, declarațiile făcute în Parlament, calificându-le transfobe, sexiste și discriminatorii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: