Guvernul Gavrilița a aprobat Programul Național pentru Protecția Copilului pe anii 2022-2026. Ce presupune 

Guvernul a aprobat Programul Național pentru Protecția Copilului pe anii 2022-2026 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Documentul setează obiectivele și acțiunile prioritare pentru următorii cinci ani.  

Potrivit unui comunicat al Guvernului, domeniile prioritare de intervenție vizează buna guvernare în domeniul protecției copilului, prevenirea și combaterea violenței în toate mediile și sub toate formele, dezinstituționalizarea, îngrijirea alternativă și susținerea familiilor pentru prevenirea separării.

Domeniile au fost stabilite în urma unor consultări la care au participat societatea civilă, organizațiile internaționale, autoritățile și instituțiile publice cu competențe pe segmentul de protecție a copilului. Totodată, în proces au fost antrenați peste 8000 de copii.

Autoritățile își propun să creeze un sistem informațional automatizat și un set de indicatori naționali instituționalizați, care să eficientizeze colectarea de date în domeniul protecției copilului. La fel, își propun să asigure formarea de resurse umane calificate, prin intermediul unor programe de instruire aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

La fel, se vrea creșterea gradului de cunoaștere și reacție a populației la orice formă de violență față de copii, precum și asigurarea accesibilității serviciilor și programelor de petrecere a timpului liber pentru toți copiii de 3-17 ani.

Programul include și crearea serviciilor specializate de asistență și reabilitare psihosocială pentru copiii implicați în acte de violență, în conflict cu legea sau copiii cu comportament deviant.

Programul Național pentru Protecția Copilului este însoțit de un Plan ce conține 72 de acțiuni, pentru fiecare fiind stabiliți indicatorii de monitorizare, costurile de implementare, termenul de realizare și instituțiile responsabile.

***

Șefa statului Maia Sandu a anunțat, în dimineața zilei de 1 iunie, că Guvernul va lansa Programul Național de Protecție a Copilului 2022-2026.

„Programul prevede măsuri pentru reducerea sărăciei, toleranță zero față de violență, integrarea copiilor instituționalizați în familii și atenuarea efectelor migrației părinților asupra copiilor. Trebuie să avem grijă de copiii noștri, pentru binele lor și pentru viitorul nostru comun. (…) Felicitări tuturor copiilor de Ziua internațională a ocrotirii copilului! Vă doresc să aveți parte de o copilărie fericită”, declara Maia Sandu, într-un mesaj cu ocazia Zilei internaționale a ocrotirii copilului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a explicat mecanismul prin care oamenii legii au documentat coruperea a peste 14.000 de alegători care ar fi primit bani de la gruparea Șor în schimbul votului, în cadrul alegerilor prezidențiale din toamna 2024. Potrivit acestuia, transferurile erau efectuate printr-un sistem bancar rusesc, „PSB” (Promsvyazbank), aflat sub sancțiuni internaționale, inaccesibil în mod obișnuit din Republica Moldova. Comunicarea și coordonarea plăților se făceau prin sute de grupuri și boturi pe Telegram, în cadrul unei structuri de tip piramidal, unde au fost infiltrați reprezentanți ai poliției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».

„Puteți să-mi dați, vă rog frumos, un exemplu de un cetățean care a primit anterior transferuri până la instituirea acestui mecanism în Republica Moldova cu PSB-ul? Nimeni. Deci… Imposibil. Nu putea să primească prin PSB. Primea prin oricare alte sisteme, numai nu prin PSB, deoarece sistemul PSB era în sancțiunile internaționale și el nu are conexiune cu sistemul bancar din Republica Moldova”, a explicat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, mecanismul de corupere era gestionat printr-o rețea extinsă de grupuri și boturi pe Telegram, în care alegătorii transmiteau datele necesare pentru deschiderea unui cont PSB, în vederea recepționării banilor.

„Toți au fost în grupele respective boturi și grupe de telegram, anume instituite conform piramidei la nivel local și teritorial, care, fiecare, de fapt, confirma sau prezenta datele sale, sale anume în acest context. Cu atât mai mult, dacă, iată, vă dau un simplu exemplu, spunea că la ziua de mâine o să primiți banii și exact la doua zi începeau a veni SMS-urile către persoană, că au fost transferate, de exemplu, 15.000 sau 30.000 de ruble și să începea convertirea acestor bani. Deci, noi vedeam care este modalitatea de convertire și în ce scop, ca de obicei, să ajungea iarăși la cel lider teritorial care le convertea banii, să achite acei banii în numerar ulterior”, a subliniat Viorel Cernăuțeanu.

În cadrul investigației, poliția a infiltrat persoane în peste 150 de astfel de grupuri pentru a documenta întreaga structură.

„Noi am lucrat cu 150 de grupe de Telegram. Deci noi practic în toate grupurile am avut persoane infiltrate,, noi în toate grupurile am avut culegerea de informații și de date care s-au petrecut cu siguranță. Este doar că, încă o dată repet, cu părere de rău legislația sau cu părere de bine pentru asigurarea anumitor drepturi a unor cetățeni, noi nu putem să facem public toată informația deoarece este în cadrul unei cauze penale și nu poate fi furnizată publicului atât de simplu”, a menționat șeful IGSU.

Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: