Digi24.ro

Guvernul german dă undă verde legalizării canabisului în scop recreativ. Cantitatea care poate fi cumpărată și deținută legal

Germania este cu un pas mai aproape legalizarea canabisului în scop recreativ. Pe 16 august, Guvernul de la Berlin a adoptat un proiect de lege în acest, care va fi însoţit de o campanie de prevenire destinată tinerilor, relatează Digi24.

Potrivit textului, care nu a fost încă dezbătut şi votat de parlament, de la vârsta de 18 ani se va putea cumpăra şi deţine până la 25 de grame de canabis.

Germania va avea astfel una dintre cele mai liberale legislaţii din Europa, pe urmele Maltei şi Luxemburgului, care au legalizat canabisul de agrement în 2021, respectiv 2023.

Coaliţia social-democratului Olaf Scholz, împreună cu Verzii şi Liberalii, a făcut din această legalizare unul dintre proiectele emblematice ale mandatului ei chiar dacă planul iniţial mergea mult mai departe. Confruntat cu rezerve din partea Uniunii Europene, Berlinul a trebuit să-şi revizuiască copia.

Reforma stârneşte critici, de asemenea, din partea opoziţiei, a sindicatelor poliţiştilor sau a judecătorilor care cred că nu va pune capăt traficului, în timp ce acesta este unul dintre obiective.

Potrivit acestui proiect de lege, va fi posibil de asemenea să se cultive până la trei plante de canabis pentru uz propriu.

Noua legislaţie prevede crearea de asociaţii non-profit ai căror membri adulţi – numărul lor limitat la 500 – să poată cultiva planta pentru consum propriu, sub supravegherea autorităţilor publice.

Aceste „Cannabis Social Clubs” – aşa cum se numesc ele însele – vor avea o activitate reglementată: nu vor putea aproviziona decât membrii şi doar cu 25 de grame pe zi, cu maximum de 50 de grame pe lună. Pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 21 de ani, va fi ceva mai puţin: 30 de grame pe lună. Aceste cluburi vor fi supuse controalelor de către autorităţile publice.

Consumul de canabis trebuie să aibă loc în afara acestor cluburi, interzis la mai puţin de 200 de metri faţă de ele, de şcoli, locuri de joacă, terenuri de sport şi asociaţii pentru tineri.

Ministrul federal german al Sănătăţii Karl Lauterbach intenţionează printre altele să lanseze o mare campanie de conştientizare a tinerilor asupra pericolelor canabisului pentru creier „deosebit de dăunătoare când acesta este încă într-o perioadă de creştere”.

„Pentru tinerii sub 18 ani, consumul rămâne interzis, iar pentru tinerii până la 21 de ani, este limitat”, a amintit el într-un comunicat de presă.

Acesta a descris proiectul de lege privind legalizarea canabisului, aprobat miercuri de Cabinet, ca un „punct de cotitură”.

Legea este un „punct de cotitură într-o politică din păcate eşuată în legătură cu canabisul”, a spus ministrul în timpul unei conferinţe de presă la Berlin.

„Nimeni nu ar trebui să înţeleagă greşit legea. Consumul de canabis va fi legalizat. Cu toate acestea, el rămâne periculos”, a notat Lauterbach, potrivit unui comunicat comun al ministerului său şi Ministerului Agriculturii.

Scopul proiectului de lege, a explicat el, este să respingă piaţa neagră şi să reducă criminalitatea legată de droguri, traficul de substanţe toxice şi numărul consumatorilor.

La rândul său, ministrul agriculturii Cem Özdemir a vorbit despre un „pas important pentru o politică progresivă, realistă asupra drogurilor”.

Proiectul de lege, care trebuie adoptat de Parlament, este posibil să se modifice în timp ce Bundestagul îl dezbate după vacanţa de vară. Camera superioară a Parlamentului german, Bundesrat, este de asemenea pregătită să-l discute.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: