zdg.md

Guvernul s-a întrunit în ședință, înainte de dezbaterea moțiunii de cenzură. Ce proiecte au fost votate

Cabinetul de miniștri, în frunte cu premierul Maia Sandu, s-a întrunit astăzi, 12 noiembrie, în ultima ședință de lucru, înainte de dezbaterea în legislativ a moțiunii de cenzură împotriva guvernului. Executivul a aprobat mai multe proiecte sociale și câteva numiri în funcții publice.

Astfel, secretarul de stat al MAIE, Daniela Morari a fost numită în funcția de ambasadoare a Republicii Moldova la UE.

De asemenea, a fost aprobat proiectul propus de ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, care prevede extinderea listei de beneficiari din rândul victimelor reabilitate ale represiunilor politice. Astfel, persoanele din această categorie vor beneficia de ajutoare lunare de la stat, indiferent dacă primesc sau nu alocații sociale sau pensii sociale. Pentru asta, din bugetul de stat se vor oferi 12 milioane de lei.

Un alt proiect prezentat de Nemerenco prevede că soldații, militarii și colaboratorii organelor securității statului, care au fost răniți sau au suferit vreo contuzie/dizabilitate în timpul serviciului, vor putea primi compensații bănești în locul foilor la sanatoriu.

Totodată, a fost aprobat un proiect care prevede sporirea gradului de protecție socială a circa 21 mii de beneficiari de alocații sociale de stat (persoane cu dizabilități și persoane vîrstnice) care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru obținerea dreptului la pensie. Conform prevederilor proiectului de lege, va fi majorat cuantumul alocațiilor sociale cu 40% pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii, ceea ce va ajunge să reprezinte 80% din cuantumul pensiei minime pentru această categorie, și cu 30% pentru persoanele vârstnice și va constitui 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, stabilit anual de către guvern.

A fost sprijinit de miniștri și proiectul propus de ministrul Educației, Liliana Nicolaescu-Onofrei, privind demararea negocierilor asupra protocolului de colaborare dintre Ministerele Educației din Republica Moldova și cel din România. Documentul prevede sprijin pentru cercetători. Actul urmează să intre în vigoare din momentul semnării, pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire a termenului.

Pe ordinea de zi a cabinetului de miniștri a fost inclus și proiectul de lege ce prevede inițierea negocierilor cu Ucraina în vederea călătoriilor în ambele țări nu doar în baza pașapoartelor, dar și a buletinelor de identitate. Acesta a primit aviz pozitiv.

Un alt proiect votat de cabinetul de miniștri a fost propus de ministrul Economiei, Vadim Brînzan. Este vorba despre regulamentul privind modul de desfăşurare a concursului pentru obţinerea licenţei de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii, de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit ministrului, inițiativa va permite eliminarea monopolului din acest domeniu.

La fel, un proiect propus de Brînzan vizează demonopolizarea sferei navale a Republicii Moldova. Proiectul vine să reglementeze procedura de încărcare/descărcare a transportului fluvial la cheiurile neamenajate. Regulile vor include prevederi cu referire la pregătirea cheiului (țărmului) pentru acostarea sau plecarea navelor, asigurarea procesului de încărcare și descărcare a mărfurilor, acțiuni în caz de condiții meteorologice nefavorabile. Proiectul vizează portul Giurgiulești ce se prevede a fi mărit.

Ministrul de Interne, Andrei Năstase, a propus reducerea personalului din cadrul Inspectoratului General al Poliției de la 9223 de persoane la 9156 de persoan. Totodată, se prevede ca numărul limită a personalului din unitatea centrală a IGP să fie majorat de la 111 persoane, la 220 de angajați. Hotărârea de guvern, propusă de Năstase, prevede și alte schimbări a numărului de personal în direcțiile și subdiviziunile instituției. Inițiativa a fost aprobată.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: