protv.md/imagine simbol

Haos la vama Leușeni, din cauza protestului fermierilor. 120 camioane de mare tonaj, autobuze și microbuze blocate

Sute de vehicule, inclusiv camioane de mare tonaj, sunt blocate sau redirecționate, din cauza blocajului vamei Leușeni creat de fermierii-protestatari. Informațiile au fost confirmate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) în seara de 12 februarie. 

Potrivit IGP, la ora 21:00:

120 camioane de mare tonaj erau blocate;
16 camioane de mare tonaj sunt cu produse perisabile;
–  5 autobuze blocate;
–  4 microbuze blocate;
130 de pasageri nu își puteau continua drumul;
230 de unități auto au fost redirecționate de pe traseul Leușeni prin alte puncte de trecere.

Poliția vine cu un apel către fermieri, care prin acțiunile lor neanunțate au stârnit divergențe în rândul participanților la trafic. Menționăm că, prin aceste decizii și acțiuni samavolnice le-a fost îngrădit participanților la trafic dreptul la libera deplasare și date peste cap activitățile, inclusiv cele de familie și economice. Venim repetat cu apel la respectarea drepturilor fiecărui cetățean și a legislației”, se arată în comunicatul publicat de IGP.

Precizăm că, pe 12 februarie, un grup de agricultori protestează în cinci locații din țară, inclusiv pe traseul spre punctul de trecere a frontierei (PTF) Leușeni. La prânz, poliția a anunțat că fermierii au blocat accesul spre și dinspre vama Leușeni. La rândul lor, fermierii au declarat că nu vor debloca vama până președinta Maia Sandu, șeful legislativului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean nu vor veni la discuții.

Nemulțumirile fermierilor

Agricultorii cer impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor, înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023.

De cealaltă parte, Guvernul a constituit un grup de lucru, care va stabili cum și cu cât vor fi ajutați agricultorii care riscă să falimenteze. Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea a precizat, anterior, că din grupul de lucru vor face parte reprezentanți ai Ministerului Industriei Alimentare, ai Ministerului Economiei, Finanțelor, precum și reprezentanți ai Asociației „Forța Fermierilor” și ai Federației Naționale a Fermierilor.

În ianuarie 2024, Forța Fermierilor a criticat activitatea Comisiei speciale creată de Guvern, pentru analiza problemelor datoriilor agricultorilor. Potrivit fermierilor, comisia nu este funcțională și autoritățile ar „mima” procesul de ajutor țintit. De cealaltă parte, potrivit Ministerului Agriculturii, comisia nu poate interveni direct în relațiile comerciale dintre doi agenți economici. Ministerul a dat asigurări că vor fi depuse eforturi ca să fie găsite soluții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: