Hărțuire sexuală în mediul universitar? Mai multe studente de la USM susțin că au fost victime sau martore: investigație Cu Sens

Jurnaliștii redacției Cu Sens au vorbit cu mai multe studente de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), care susțin că au fost victime sau martore ale hărțuirii sexuale. „Când am mers după explicații, ne-am ciocnit de un sistem inert, nepregătit să prevină și să reacționeze în astfel de situații”, au comunicat jurnaliștii. O studentă a mărturisit redacției că a ajuns să-i fie frică de portarul căminului, care nu ar fi scăpat nicio ocazie să intre în vorbă cu ea, să o atingă și, uneori, chiar s-o amenințe. Iar într-o altă situație, mai multe fete l-au acuzat pe unul din lectorii universitari de hărțuire sexuală. Jurnaliști au vorbit cu persoanele vizate, cu rectorul USM dar și cu ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Ar fi fost acostate de portarul căminului

„M-am simțit dezgustată și, în același timp, parcă eram supărată pe mine că nu puteam să-i reproșez, să țip la el. Mă simțeam foarte inconfortabil și mă simțeam parcă folosită. Eu nu puteam să-i reproșez lui ceva, pentru că simțeam că el e în poziție autoritară”, a spus redacției Cu Sens o studentă a Universității de Stat din Moldova.

Potrivit sursei, anul trecut, tânăra a locuit în unul dintre căminele din capitală, unde, timp de aproape cinci luni, atât ea cât și alte studente ar fi fost acostate de portarul căminului, un bărbat de 56 de ani.

„Mereu făcea glume proaste și indecente și aproape tot timpul când îi dădeam cheia, făcea glume proaste. Când trebuia să o iau de la el, niciodată nu putea să ți-o dea fără să trebuiască să stai acolo vreo cinci minute, să stai și să vorbești cu dânsul, și ce vrea el și după asta ți-o dă. Asta mă făcea să mă simt parcă nu sunt om, dar parcă sunt o jucărie de-a lui și mereu puneau mâna pe mâna mea”, a adăugat studenta.

O altă studentă a mărturisit jurnaliștilor că a ajuns să-i fie frică de angajatul căminului, care nu scăpa nicio ocazie să intre în vorbă cu ea, să o atingă și, uneori, chiar s-o amenințe.

„Mi-a provocat frica, fiindcă nu-l cunosc atât de bine încât să știu de ce este în stare. Stres mereu era, fiindcă nu știai când putea să între peste tine în cameră sau, de exemplu, la baie. Baia era la primul etaj, deci, respectiv, treceam pe lângă dumnealui, pe lângă camera unde el stătea, se odihnea. Mereu, fiind acolo când treceam sau intram înapoi în camerele noastre, se uita mereu din urma noastră, își permitea să ne atingă umerii, să spună: „Ce, gata, te-ai spălat? Ești pregătită să te culci?”. Era foarte neplăcută această chestie”, a comunicat studenta.

Potrivit jurnaliștilor, portarul căminului, despre care au povestit studentele, este Victor Bobeica. Acesta a fost angajatul unui cămin al Universității de Stat din Moldova aproximativ un an și jumătate. A demisionat în luna ianuarie 2024, după ce mai multe fete au depus plângeri la administrația căminului.

Reacția fostului portar al căminului

„Nu știu nimic. Nu vreau să vorbesc”, a comunicat fostul portar al căminului, întrebat despre acuzațiile care i se aduc. „Eu știu ce au avut ele împotriva mea? Nu le-am bătut, nu am avut relații sexuale cu vreuna sau ceva… Pe urmă s-au început niște minciuni, eu am auzit. Au zis că eu ceva am avut cu fetele sau ceva brutal cu dânsele m-am purtat. (…) Asta tot din cauza doamnei Carolina”, a adăugat el.

Potrivit jurnaliștilor, doamna despre care a vorbit Victor Bobeica este șefa căminului – Carolina Guțuleac. Ea este cea care a recepționat plângerile studentelor. Potrivit redacției, în loc să răspundă la întrebări, Carolina Guțuleac a sunat la 112, iar peste aproximativ o oră a venit un echipaj de poliție. Se menționează că nici oamenilor legii, șefa căminului nu le-a deschis ușa.

Ulterior, redacția a aflat că șefa căminului a redirecționat plângerile fetelor către șeful Departamentului Social al Universității de Stat din Moldova, Victor Gîrlea. Acesta, la rândul lui, l-a anunțat pe rectorul universității, Igor Șarov, care i-a cerut să-i spună portarului să depună cererea de demisie.

„El a scris cerere din prima. A venit și peste cinci minute a ieșit și a dus cererea, și a dus-o la cadre. Într-o cerere era spus că unei domnișoare i-a dat o cutie de ciocolată. Altă domnișoară s-a plâns că atunci când el i-a dat cheie de la recepție, i-a reținut mâna, a atins-o de mână. Mă rog, știți… Altă domnișoară a spus că i-a pus la ușă un buchet de flori”, a comunicat Victor Gîrlea.

Precizările rectorului USM

Iar rectorul Universității de Stat din Moldova Igor Șarov a declarat: „Din informația care mi-a fost prezentată și pe care am avut-o atunci, la moment, nu a fost vorba despre o hărțuire sexuală, ci despre o tentativă. Dar n-am vrut să intru în amănunte și de aceea l-am concediat. Dacă din partea doamnelor sau a domnișoarelor erau mai departe, de acum, de a-l ataca în judecată, fiecare poate să-și facă dreptate așa cum crede el de cuviință”.

Întrebat de ce nu a anunțat poliția, Șarov a răspuns: „Pentru ce? Dacă erau chestiuni din partea persoanelor respective că au fost agresate fizic sau altfel, dacă erau cazuri legate de poliție, atunci o făceam. Dar în cazul când a fost doar o tentativă și a fost concediat să nu aibă nimic cu Universitatea de Stat de Moldova, am crezut că aceasta este suficient”.

Unul din lectorii universitari – acuzat de hărțuire sexuală

Potrivit jurnaliștilor, incidentul de la cămin nu este singurul de acest fel. La sfârșitul lunii iunie 2024, Ministerul Educației și Cercetării a recepționat o petiție anonimă din partea unui grup de fete, care susțin că sunt absolvente ale Facultății de Drept de la USM. Tinerele l-au acuzat pe unul din lectorii universitari de hărțuire sexuală.

„Permanent eram impuse să acceptăm „invitațiile” acestui profesor, iar în cazul refuzului, studentele erau intenționat neadmise la examene sau primeau note scăzute. Mai mult ca atât, ne propunea pentru acceptarea „întrevederii sexuale” suma de 300 de euro”, este menționat în textul petiției.

De asemenea, se menționează în investigație, la solicitarea șefei Departamentului Drept Penal, Mariana Grama, lectorul ar fi transmis studentelor că susținerea cu succes a tezei de licență le costă câte o mie de euro. Iar unele studente, potrivit petiției anonime, ar fi primit și o reducere de 300 de euro, dacă îi ofereau acestuia anumite favoruri de natură sexuală.

Lectorul cu pricina, potrivit jurnaliștilor, este doctorul în drept Ghenadie Fortuna. Și-a început cariera în 1985 la Procuratura Criuleni, în funcția de anchetator, iar din 1992 este lector al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, funcție pe care o deține de aproape 30 de ani. Din 2013 până în 2017 a fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Iar în 2020 a încercat să ajungă membru al Consiliul Superior al Magistraturii din partea Parlamentului, însă a acumulat cel mai mic punctaj.

Reacția lectorului

„S-au expus organele competente”, a spus Ghenadie Fortuna, solicitat de jurnaliști să comenteze petiția. „Prostii, nu vă ocupați cu măgării. (…) Eu v-am zis că-s prostii. Nu și, gata, e suficient probabil. Laconic v-am spus sau de acum vreți ca să iau eu măsuri contra voastră?”, a adăugat el.

De cealaltă parte, Mariana Grama a declarat că nu a primit nicio plângere de hărțuire sexuală, deși a recunoscut că au ajuns la urechile ei astfel de informații. Cât despre acuzațiile de luare de mită în complicitate cu Ghenadie Fortuna, menționate în plângerea anonimă, Mariana Grama a spus: „Am sesizat procuratura, lăsați să se clarifice Procuratura Anticorupție, corect? Deci eu vreau să văd un om, dacă-i vorba despre mine concret, că eu am cerut nu știu care sumă de bani”.

Potrivit jurnaliștilor, în ultimii cinci ani, peste 300 de studente ale Facultății de Drept au depus cerere de exmatriculare din proprie inițiativă. Câte dintre acestea l-au avut în calitate de lector pe Ghenadie Fortuna, jurnaliștii nu au reușit să afle. Se menționează că, în prezent, acesta ține cursuri doar studenților din anul doi și doar în grupele cu predare în limba rusă.

Ședința extraordinară de la USM

Potrivit investigației, cazul a fost făcut public în această vară, atunci când plângerea anonimă a ajuns în presă. În scurt timp, a fost convocată, într-o ședință extraordinară, Comisia de Asigurare a Calității din cadrul Facultății de Drept, care s-a mulțumit să audieze doar profesorii vizați în plângere.

Prodecana Facultății de Drept, Stela Botnaru, a declarat jurnaliștilor că „au fost invitați la acea comisie și doamna Grama, care este, de fapt, membru al Comisiei de Calitate, și domnul Furtuna”: „Le-am cerut explicații. Dânșii și au răspuns la tot, au spus că cert, clar și pentru toată lumea: „Așa ceva nu a fost””. „Uitați-vă, eu sunt aici deja de vreo opt ani de zile. La mine nicio studentă nu a venit vreodată să-mi spună și să se plângă pe astfel de comportament. Niciuna”, a mai spus Stela Botnaru.

Potrivit jurnaliștilor, Comisia de Etică și Integritate Academică a Universității de Stat, a cărei președintă este fosta decană a Facultății de Drept, Violeta Cojocaru, a decis să nu examineze petiția, pentru că este una anonimă.

„Dar, totuși, universitatea s-a autosesizat. Poate nu nemijlocit pe acest caz, dar pe fenomen. Au fost făcute chestionare, sondaje în rândurile studenților pentru a urmări acest proces calitativ de educație care presupune și interacțiunea umană. (…) Sigur că sondajul nu a depistat un astfel de fenomen de hărțuire sexuală și de luare de mită la Universitatea de Stat de Moldova”, a comunicat Violeta Cojocaru.

Declarația ministrului Educației 

Potrivit jurnaliștilor, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, pasează responsabilitatea pe umerii conducerii universității: „Noi am solicitat universității să examineze cazul. Știu că universitatea a examinat cazul, a discutat cu o parte dintre studente și cu o parte dintre profesori și nu au identificat probe care să confirme acest lucru”.

Totodată, Perciun a dat asigurări că, în scurt timp, cu sprijinul „La Strada”, o organizație neguvernamentală care ajută femeile și copii să trăiască în siguranță, și fără violență, va fi elaborat un mecanism de raportare a cazurilor de hărțuire sexuală în instituțiile de învățământ superior.

Întreaga investigație Cu Sens poate fi urmărită în acest video:


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: