parlament.md

Herman von Hebel și Bernarnd Lavigne – noii membri ai Comisiei vetting. Proiectul PAS, votat cu huiduieli: „Rușine!”

La o zi după ce au modificat legislația privind numirea membrilor Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, prin reducerea pragului de vot de la 61 la 51 de deputați, majoritatea PAS i-a desemnat oficial pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de vetting. În semn de protest, opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului și a scandat „Rușine!”. În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi „pentru”, în timp ce patru deputați ai opoziției s-au abținut de la vot.

Dezbaterile din Parlament au durat mai bine de o oră. Reprezentanții partidului de guvernare au apărat candidatura fostului președinte al Comisiei pre-vetting și au acuzat opoziția că ar încearca să tergiverseze reforma justiției, considerată esențială pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a prezentat proiectul de la tribuna Parlamentului, a declarat că acuzațiile aduse lui Herman von Hebel sunt nefondate. „Nu spun că asta e procedura pe care ne-am dorit-o vreodată. Dar noi trebuie să depășim aceste blocaje. Fiecare zi întârziată înseamnă încă o zi întârziată a reformei” – a declarat parlamentarul.

Opoziția, care a cerut din nou ca cei doi candidați să fie votați separat, a blocat tribuna centrală în timpul votului. „Rușine!” – au scandat parlamentarii. „În Moldova nu mai este justiție”, a declarat liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Critici au venit și din partea fracțiunii „Alternativa”, care a acuzat guvernarea că s-ar fi grăbit cu numirea lui von Hebel și că ar fi încălcat procedurile. „Ne-ați anulat pe noi ca reprezentanți ai poporului. Legea aceasta procedural nu are niciun drept la existență. Și nu înțeleg de unde această grabă. Ați vrut să umiliți opoziția? Credeți-ne că nu ne-ați umilit. Voi ați discreditat Moldova”, a spus fostul premier, deputatul Ion Chicu.

Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat, la rândul său, că majoritatea parlamentară va continua reformele, în ciuda protestelor opoziției: „Să vă fie clar: noi nu am venit în Parlament de flori de cuc. Noi am venit cu un mandat clar – integrarea europeană. Da, noi suntem pentru consens, dar nu pentru șantaj. Ceea ce faceți voi este să forțați nota foarte urât. Noi nu vom permite asta. (…) Fracțiunea PAS va susține acest proiect și va merge înainte – cu voi sau fără voi”.

Amintim, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. În aceeași seară, președinta Maia Sandu a semnat decretul. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: