Igor Grosu a discutat cu omologul său și prim-ministrul suedez despre intensificarea cooperării economice și comerciale

Președintele Parlamentului Igor Grosu a avut pe 8 februarie o întrevedere cu omologul său suedez, Andreas Norlén, dar și cu Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson. Șeful legislativului de la Chișinău, alături de un grup de deputați, este într-o vizită oficială în Regatul Suedia.

Igor Grosu i-a mulțumit omologului său pentru participarea sa în primăvara anului trecut la reuniunea Președinților de Parlament din Statele Baltice și Nordice (NB8). Acea vizită, alături de alți șapte președinți de Parlamente, „ne-a încurajat să fim și mai determinați” în proiectul nostru de țară – integrarea în Uniunea Europeană.

Oficialii au  vorbit despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova având un război la câțiva kilometri și consecințele dramatice asupra țării noastre, despre prioritățile noastre parlamentare, dar și despre agenda președinției suedeze a Consiliului UE (ianuarie-iunie 2023).

În context, preșidintele Parlamentului Republicii Moldova apreciat contribuția guvernului suedez în valoare de circa 14 milioane de euro anunțate ca angajament în cadrul Platformei de sprijin a Republicii Moldova de la Paris.

„Totodată, am primit asigurări că în caz de necesitate, Suedia va fi alături de cetățenii Republicii Moldova. De-a lungul anilor, Guvernul de la Stockholm a investit în proiecte importante în domeniul IT, cum ar fi Centru de Excelență în domeniul TIC «Tekwill», inclusiv sistemul e-Parlament datorită căruia deputații votează electronic, în domeniul medicinii și, nu în ultimul rând, în realizarea brandului de țară în domeniul vitivinicol. Suedia fiind alături de noi atunci când Republica Moldova a primit embargo din partea Federației Ruse, iar datorită sprijinului suedez acum vinurile noastre au ajuns să concureze pe cele mai importante pieți din lume”, a scris Igor Grosu pe facebook.

Un alt subiect important pentru diplomația parlamentară pe care l-au abordat a fost de a crea grupul parlamentar de prietenie moldo-suedez. Delegația Republicii Moldova a primit asigurări că Parlamentul Suediei va continua suportul politic pentru agenda noastră europeană, în special pe durata președinției suedeze a Consiliului UE și că va fi ghidată cu expertiză în implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene și mersul reformelor din țara noastră.

Tot astăzi, Igor Grosu a avut o întrevedere oficială cu Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, în cadrul căreia au trecut în revistă starea relațiilor bilaterale dintre țările noastre. Totodată, am discutat despre intensificarea cooperării economice și comerciale dintre țările noastre. Ne dorim ca un număr cât mai mare de produse moldovenești să ajungă în Suedia și să avem cât mai mulți investitori suedezi în Republica Moldova.

„Un punct aparte a discuțiilor ține de agenda noastră de reforme și prioritățile guvernării pentru anii următori. Pentru anul 2023, ne-am propus să revenim la creștere economică și să susținem mediul de afaceri. O altă prioritate o reprezintă dezvoltarea producerii energiei din surse regenerabile. Suntem interesați de experiența Suediei în realizarea proiectelor de generare a energiei verzi”, a precizat Igor Grosu.

Șeful legislativului de la Chișinău i-a dat asigurări Prim-ministrului suedez că Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova sunt angajați plenar pentru dezvoltarea economică a țării și în a crea condiții favorabile pentru dezvoltarea afacerilor și investițiilor,

La final, Grosu și-a exprimat recunoștința pentru suportul generos pe care țara sa l-a oferit Republicii Moldova de-a lungul ultimilor ani.

„Guvernul Suediei a sprijinit și dezvoltat mereu proiecte importante de dezvoltare a industriilor creatoare, vitivincole, turism, dar și în domeniul îmbunătățirii mediului de afaceri, dezvoltării locale și consolidării instituțiilor democratice din Republica Moldova”, a adăugat el.

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: