Слусарь, slusari
NewsMaker

„Îmi doresc ca toate materialele să fie desecretizate”. Slusari confirmă veridicitatea documentelor publicate de Reniță

Deputatul Alexandru Slusari, care a fost președintele Comisiei parlamentare privind investigarea furtului bancar, a confirmat veridicitatea documentelor publicate astăzi, 6 ianuarie, de colegul său din fracțiunea Platforma Demnitate și Adevăr, Iurie Reniță, privind beneficiarii „furtului miliardului”. Acesta a precizat pentru NM că aceeași listă au primit-o și membrii comisiei. Potrivit parlamentarului, documentele ar fi trebuit să fie desecretizate de conducerea Băncii Naționale. 

„Ceea ce a publicat Reniță coincide cu documentele pe care le au membrii comisiei”, a declarat Slusari pentru NM. Acesta și-a manifestat regretul că reprezentanții Băncii Naționale nu au pus în aplicare decizia parlamentului din 17 octombrie 2019. Potrivit acestuia, conducerea instituției ar fi trebuit să desecretizeze și să publice materialele privind furtul bancar.

„Foarte multe documente sunt catalogate drept „secrete”, deși eu nu înțeleg din ce cauză. Anexa la raportul Kroll 2 am primit-o numai după ce am semnat documentul care ne interzice să publicăm informațiile, de aceea am decis că nu vom publica, însă vom numi principalele nume ale beneficiarilor. Ceea ce am și făcut. Dar îmi doresc foarte mult ca toate materialele să fie desecretizate”, a explicat Slusari. Potrivit acestuia, mai există și ați beneficiari, deși numele acestora nu sunt „atât de cunoscute”.

Potrivit lui Alexandru Slusari, în prezent, există cel puțin opt copii ale anexei care conține numele beneficiarilor „furtului miliardului”: la procuratură, la Banca Națională, la liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi, la cinci membri al comisiei parlamentare care a investigat jaful bancar. Slusari presupune că și președintele Igpor Dodon, precum și reprezentanții SIS și CNA au obținut copii ale documentului.

Deputatul consideră că scopul principal a lui Reniță a fost să îl pună într-o lumină proastă pe procurorul general, Alexanr Stoianoglo, care amintim, a spus jurnaliștilor că nu a văzut lista cu beneficiarii furtului bancar.

Precizăm că, anterior, PDA a solicitat Băncii Naționale să pună în aplicare decizia nr 143 a legislativului, din 17 octombrie și să publice, până la 1 ianuarie 2020, lista beneficiarilor finali, lucru care nu s-a întâmplat. Amintim că astăzi, 6 ianuarie, deputatul PDA, Iurie Reniță, a publicat câteva fragmente despre care a scris că ar face parte din raportul Kroll 2, privind beneficiarii finali ai furtului bancar. Cea mai mare parte a numelor au fost, însă, publicate și anterior în presă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: