Слусарь, slusari
NewsMaker

„Îmi doresc ca toate materialele să fie desecretizate”. Slusari confirmă veridicitatea documentelor publicate de Reniță

Deputatul Alexandru Slusari, care a fost președintele Comisiei parlamentare privind investigarea furtului bancar, a confirmat veridicitatea documentelor publicate astăzi, 6 ianuarie, de colegul său din fracțiunea Platforma Demnitate și Adevăr, Iurie Reniță, privind beneficiarii „furtului miliardului”. Acesta a precizat pentru NM că aceeași listă au primit-o și membrii comisiei. Potrivit parlamentarului, documentele ar fi trebuit să fie desecretizate de conducerea Băncii Naționale. 

„Ceea ce a publicat Reniță coincide cu documentele pe care le au membrii comisiei”, a declarat Slusari pentru NM. Acesta și-a manifestat regretul că reprezentanții Băncii Naționale nu au pus în aplicare decizia parlamentului din 17 octombrie 2019. Potrivit acestuia, conducerea instituției ar fi trebuit să desecretizeze și să publice materialele privind furtul bancar.

„Foarte multe documente sunt catalogate drept „secrete”, deși eu nu înțeleg din ce cauză. Anexa la raportul Kroll 2 am primit-o numai după ce am semnat documentul care ne interzice să publicăm informațiile, de aceea am decis că nu vom publica, însă vom numi principalele nume ale beneficiarilor. Ceea ce am și făcut. Dar îmi doresc foarte mult ca toate materialele să fie desecretizate”, a explicat Slusari. Potrivit acestuia, mai există și ați beneficiari, deși numele acestora nu sunt „atât de cunoscute”.

Potrivit lui Alexandru Slusari, în prezent, există cel puțin opt copii ale anexei care conține numele beneficiarilor „furtului miliardului”: la procuratură, la Banca Națională, la liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi, la cinci membri al comisiei parlamentare care a investigat jaful bancar. Slusari presupune că și președintele Igpor Dodon, precum și reprezentanții SIS și CNA au obținut copii ale documentului.

Deputatul consideră că scopul principal a lui Reniță a fost să îl pună într-o lumină proastă pe procurorul general, Alexanr Stoianoglo, care amintim, a spus jurnaliștilor că nu a văzut lista cu beneficiarii furtului bancar.

Precizăm că, anterior, PDA a solicitat Băncii Naționale să pună în aplicare decizia nr 143 a legislativului, din 17 octombrie și să publice, până la 1 ianuarie 2020, lista beneficiarilor finali, lucru care nu s-a întâmplat. Amintim că astăzi, 6 ianuarie, deputatul PDA, Iurie Reniță, a publicat câteva fragmente despre care a scris că ar face parte din raportul Kroll 2, privind beneficiarii finali ai furtului bancar. Cea mai mare parte a numelor au fost, însă, publicate și anterior în presă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

VIDEO Sancțiuni împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc / Vandalism la Cimitirul Evreiesc / „Deputații la raport”

Consiliul interinstituțional pe lângă prim-ministru a înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor, ceea ce a generat dezbateri aprinse în Parlament privind legalitatea acestor măsuri. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că profanarea mormintelor de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău ar putea fi parte a unei provocări planificate. Mai multe detalii – în rubrica tradițională NM „Deputații la raport”.

Autoritățile Moldovei au înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor.
 Autoritățile din Moldova au înghețat activele a peste 20 de persoane asociate cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Prin decizia Consiliului interinstituțional pe lângă prim-ministru, au fost blocate conturi bancare, active comerciale, bunuri imobile și mijloace de transport. Printre cei vizați se numără Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Constantin Botnari și Veaceslav Platon.

Sancțiunile împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc au provocat controverse în Parlament.
 Sancțiunile impuse de Consiliul interinstituțional împotriva persoanelor din anturajul lui Șor și Plahotniuc au stârnit nedumerire în rândul opoziției parlamentare. Unii deputați au recunoscut că aud pentru prima dată despre existența acestui consiliu și pun sub semnul întrebării legalitatea deciziilor acestuia. În același timp, majoritatea parlamentară consideră că măsurile sunt necesare pentru protejarea țării de amenințări și lupta împotriva rețelelor criminale.

Profanarea mormintelor la Cimitirul Evreiesc.
 Peste 50 de morminte de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău au fost profanate cu simboluri naziste. Organele de drept au inițiat o cauză penală și caută făptașii, iar autoritățile municipale și politicienii au condamnat vandalismul, catalogându-l drept un act de ură și o amenințare la adresa păcii interetnice. Totuși, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a exclus că ar putea fi vorba de o provocare planificată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: