Impactul Programului de Evaluare Digitală: Brutăria Bardar și-a optimizat procesele pentru a deveni mai competitivă

În Moldova, fiecare persoană consumă, în medie, 107,3 kg de pâine și produse de panificație pe an, o cifră care reflectă mai mult decât o simplă nevoie alimentară –  este o tradiție înrădăcinată în cultura noastră. Pâinea este simbolul ospitalității, al căldurii familiei și al grijii cu care fiecare bucată este pregătită și împărțită cu cei dragi. Brutăria Bardar, fondată acum 24 de ani, s-a născut tocmai din pasiunea pentru aceste valori și dorința de a aduce în fiecare casă gustul autentic al pâinii și produselor de patiserie moldovenești. Astăzi, produsele sale aduc bucurie atât consumatorilor din țară, cât și celor de peste hotare. Cu ingrediente naturale, alese cu grijă, și rețete tradiționale, Brutăria Bardar încântă clienții cu o gamă variată de produse, de la street food – cum ar fi croissante, urechiușe, crenvuști în aluat – până la colaci tradiționali, patiserie, și peste zece versiuni de plăcinte pentru toate gusturile.


Cu toate acestea, chiar și o afacere născută din tradiție trebuie să se adapteze. Într-o lume în care schimbarea este constantă, digitalizarea a devenit o necesitate – nu pentru a înlocui tradiția, ci pentru a o păstra vie. Pentru Brutăria Bardar, soluția a venit odată cu lansarea Programului de Evaluare Digitală al IMM-urilor, destinat companiilor interesate de obținerea unei înțelegeri profunde a actualelor lor capacități pentru a-și îmbunătăți strategiile, procesele și infrastructura digitală.

Victor Nistorică, administratorul Brutăriei „Bardar”: „Pe parcursul a patru luni, am fost însoțiți de către un expert care ne-a analizat procesele și a revenit cu sugestii de îmbunătățire a sistemului de citire și interpretare a datelor din toate softurile companiei. Astăzi, putem vedea datele direct din telefon, la orice oră, și este foarte ușor. Pentru noi acest program a venit exact la „țanc”. Când am început implementarea și am văzut ușurarea pe fața colegilor mei, am înțeles că a fost o inițiativă corectă. Afacerea crește, procesele devin din ce în ce mai complexe și atunci ele trebuie atent planificate și urmărite, iar asta nu poți să o faci doar cu pixul și foaia.”

Expertiză pentru îmbunătățirea proceselor de afaceri

„Unde sunt provocările? Ce funcționează bine? Ce procese necesită îmbunătățiri?” Acestea au fost câteva dintre întrebările la care experții programului au căutat răspunsuri în prima etapă a analizei. Procesul de screening a evaluat atât procesele interne, cât și tehnologiile utilizate, oferind Brutăriei Bardar o analiză detaliată și o listă de soluții clare pentru diverse arii de business.

Ghenadie Cernei, expert în digitalizare, a explicat: „Brutăria Bardar a întâmpinat dificultăți în gestionarea stocurilor, a relațiilor cu furnizorii și a interacțiunii cu clienții, unde era necesar un nivel mai înalt de calitate în planificare, producție și încasări. Am decis să implementăm un sistem de business intelligence care le va permite să modeleze diferite scenarii și să obțină prognoze instantanee pentru diverse planuri de dezvoltare.”

Irina Oriol, directoarea executivă ATIC, a declarat: „Începând cu luna august, Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC, în parteneriat cu proiectul OPTIM, susținut de Helvetas, a lansat programul ‘Evaluarea Digitală a IMM-urilor’. Prin acest program, ATIC a oferit suport și expertiză în digitalizare, furnizând companiilor din sectorul agroalimentar soluții pentru optimizarea proceselor de rutină din activitatea zilnică.”

În cadrul programului, specialiștii au realizat și estimări precise ale costurilor asociate implementării soluțiilor digitale propuse, iar beneficiarii au primit consultanță detaliată privind pașii necesari pentru depunerea dosarului la un proiect cu finanțare nerambursabilă de la ODA – Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, pentru anul 2024. Iar Brutăria Bardar a obținut acces la resursele necesare financiar, iar adițional  s-a bucurat și de un grant în valoare de 5000 de euro din partea proiectului.

Cristina Buțuleac, manageră acces la finanțare și digitalizare în cadrul Helvetas: „Într-un context economic destul de dinamic, tehnologia informațională a devenit un factor esențial pentru eficiența operațională, precum și creșterea competitivității companiilor. Această inițiativă vine ca un răspuns la necesitățile urgente ale IMM-urilor din Republica Moldova, unde vedem un potențial enorm de creștere pentru digitalizare, dar și o lipsă de instrumente accesibile de sprijin pentru implementarea acestor schimbări.”

Despre Programul de Evaluare Digitală al IMM-urilor

Lansat în 2023 și implementat de ATIC, programul este susținut de Proiectul OPTIM, finanțat de Elveția și coordonat de organizația Helvetas. Peste 40 de companii au aplicat pentru Programul de Evaluare Digitală al IMM-urilor, iar dintre acestea, au fost selectate cele 10 cu cel mai mare potențial pentru a beneficia de acest sprijin. Rezultatele programului sunt impresionante: cele 10 companii beneficiare au participat la 60 de sesiuni de consultanță privată, susținute de experți specializați în digitalizare și finanțare. În plus, au avut loc cinci sesiuni de networking, create pentru a facilita schimbul de idei și sinergiile între participanți. Fiecare companie a primit un raport personalizat, adaptat nevoilor și obiectivelor sale specifice, oferindu-le o bază solidă pentru implementarea soluțiilor de digitalizare.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Totul a fost decis înainte de mine”. Plahotniuc a depus mărturii în dosarul „Frauda bancară”

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate în dosarul „Frauda bancară”, a depus mărturie în instanță pe 23 februarie. Timp de trei ore, ex-politicianul a explicat cum Guvernul alianței aflate atunci la putere a luat decizia privind acordarea garanțiilor de stat pentru cele trei bănci, unde și când s-a întâlnit cu Șor, de ce consideră neconvingătoare baza probatorie a acuzării și și-a prezentat propria versiune a fraudei bancare.

Dosar politic și „vremuri bune”

Instanța i-a permis lui Plahotniuc să vorbească de la tribuna centrală, deși, de regulă, el participă la ședințe din boxa acuzaților, înconjurat de polițiști. Instanța a considerat că faptele de care este acuzat Plahotniuc nu au caracter violent, prin urmare i s-a permis să ia cuvântul de la tribună. Cu atât mai mult cu cât, data trecută, el promisese că va veni cu un flipchart.

În debutul discursului său, Plahotniuc a declarat că a fost făcut principalul vinovat pentru frauda bancară la indicația clasei politice. „Acest lucru a fost făcut pentru a distrage atenția oamenilor de la eșecurile „guvernării vremurilor bune”, deoarece acum, absolut peste tot — în economie, în domeniul social, în demografie, în domeniul securității și al ordinii publice — se observă un colaps. Iar pentru a ascunde aceste eșecuri, guvernarea a început să facă declarații în avans”, a spus Plahotniuc.

El a spus că, pe timpul guvernării PDM, prețurile la serviciile comunale erau de 3–4 ori mai mici, se construiau drumuri, a apărut cunoscuta „Arenă”, iar salariile creșteau mai rapid decât inflația.

Prin declarațiile lor premature, desemnându-mă vinovat de frauda bancară, ei exercită presiuni asupra opiniei publice și asupra judecătorilor. Înțeleg contextul, limitările și circumstanțele în care este examinat acest dosar. Dar, în același timp, înțeleg și presiunea care se exercită acum asupra judecătorilor și în ce condiții dificile trebuie să lucrați”, le-a spus Plahotniuc judecătorilor.

Beneficiarul final al furtului – o grupare infracțională și Goebbels

Potrivit acuzării, pentru realizarea „furtului miliardului”, inculpatul ar fi creat un grup infracțional organizat. Însă Plahotniuc insistă că, în toate materialele dosarului, nu a reușit să găsească nicio dovadă a existenței vreunui grup infracțional organizat. Mai mult, el pune sub semnul întrebării chiar faptul că ar fi putut fi liderul unei astfel de grupări, având în vedere sumele pe care, potrivit acuzațiilor, le-ar fi obținut în urma fraudei.

În dosarul meu, acuzarea speculează constant cu sume de 60 de milioane, 70 de milioane și 80 de milioane, uitând să menționeze că aceste sume se dublează. Aceeași sumă este calculată de două ori: o dată la obținere și a doua oară la „spălarea” și „uscarea” banilor. Toate acestea sunt făcute doar pentru ca cifra să pară cât mai mare. Ei au, de fapt, o problemă logică: cum poate beneficiarul final al furtului unui miliard întreg să primească doar 2–3% din întreaga schemă? Este absurd!”, a spus Vladimir Plahotniuc, reluând un argument pe care l-a invocat deja la una dintre ședințe.

El consideră că, din cauza lipsei de probe, toate volumele dosarului penal abundă în aceleași afirmații și formulări. Potrivit lui, procurorii afirmă cu certitudine proveniența banilor obținuți și susțin că el este beneficiarul unor companii, însă nu există niciun document care să confirme acest lucru. „Documente nu există, dar aceste afirmații se repetă în fiecare frază. Probabil că pornesc de la principiul: o minciună repetată de multe ori devine adevăr. Doar că, în cazul meu, nu a fost repetată de o sută de ori, cum spunea Goebbels, ci de mii de ori”, a declarat Plahotniuc.

Plahotniuc l-a ajutat pe Șor să obțină controlul asupra băncilor?

Fostul lider PDM a acordat o atenție deosebită legăturii cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în 2023, în același dosar al „furtului miliardului”, la 15 ani de închisoare. Plahotniuc a menționat că, în materialele dosarului penal, se afirmă că el l-ar fi ajutat pe Șor să obțină controlul asupra Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, din care a fost sustras miliardul. Inculpatul susține însă că, pentru a prelua controlul asupra a două dintre cele trei bănci, Șor nu avea nevoie, în general, de ajutorul vreunui reprezentant al autorităților.

Pentru a prelua două bănci comerciale (Banca Socială și Unibank), cumpărătorul are nevoie doar de două lucruri: o înțelegere cu acționarii privați ai instituției și bani. Nu avea nevoie de mine sau de altcineva. Fiecărui martor care a depus mărturie aici i-am adresat aceeași întrebare: „De ce ai nevoie pentru a cumpăra o bancă?” Iar ei au confirmat: pentru a cumpăra o întreprindere privată, dacă achiziționezi pachete de acțiuni de până la 5%, nu ai nevoie de nimeni. Sunt necesari doar bani și o înțelegere cu vânzătorul”, a spus el.

Plahotniuc a prezentat și esența schemei de care, potrivit lui, ar fi profitat Șor. Este vorba despre faptul că, la achiziționarea acțiunilor unei bănci prin intermediul mai multor firme, în cote de cel mult 5%, organele de control și autoritățile de reglementare din sectorul bancar nu intervin în tranzacții. Interesant este că, explicând această schemă, Plahotniuc a făcut trimitere la concluziile comisiei parlamentare din 2019, create pentru investigarea „furtului miliardului” de către blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, după formarea coaliției și plecarea lui Plahotniuc din țară.

Garanții de stat, FMI și neconcordanțe în timp

Separat, Plahotniuc s-a oprit asupra acuzației potrivit căreia el ar fi inițiat acordarea de credite băncilor problematice sub garanții de stat, în cadrul unei ședințe de seară la Președinte, pe 7 noiembrie 2014. Inculpatul a calificat această versiune drept o invenție, amintind că mecanismul garanțiilor de stat fusese o cerință strictă a FMI și a Băncii Mondiale încă din primăvara anului 2014.

Mai mult, Plahotniuc a indicat o eroare de cronologie: Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat hotărârea privind acordarea creditelor în dimineața zilei de 7 noiembrie, adică înaintea acelei ședințe informale. „Eu le explicam seara, pe 7 noiembrie, dar mecanismul fusese deja aprobat prin lege, pe răspunderea Guvernului, cu o lună și jumătate înainte, iar hotărârea fusese semnată în dimineața aceleiași zile. Totul a fost decis înainte de mine”, a subliniat el.

Plahotniuc a respins categoric orice legătură a sa cu companiile Zenit, Scottway și alte firme „intermediare” prin care au fost scoși bani din bănci. El a declarat că aceste firme erau, de facto, controlate de Ilan Șor, invocând coincidențe de adrese IP, raportul Kroll-2 și zeci de hotărâri judecătorești.

Principalul argument invocat de Plahotniuc a fost faptul că unul dintre credite (în valoare de 4,3 milioane de euro), care îi este atribuit acum, figurează deja ca episod dovedit la pagina 98 a sentinței definitive în dosarul fostului premier Vlad Filat. „Procurorii pur și simplu mi-au „dăruit” gratuit aceste companii. Dacă undeva în dosar a fost aruncată fraza „Adăugați-l aici și pe Plahotniuc”, atunci acest lucru s-a făcut fără nicio probă”, a concluzionat inculpatul.

Întâlnire la hotelul „Codru” și promisiunile lui Șor

Plahotniuc a povestit și despre o discuție pe care a avut-o cu Șor în legătură cu situația din sistemul bancar. Potrivit lui, în cadrul Consiliului Alianței pentru Integrare Europeană, l-a luat deoparte pe premierul de atunci, Iurie Leancă, și, într-o discuție tete-a-tete, l-a întrebat dacă Banca de Economii va rezista și nu va colapsa înainte de alegerile parlamentare. Plahotniuc susține că era preocupat în primul rând de rezultatul votului. De aceea, au decis să se întâlnească cu liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, care l-a invitat la discuție și pe Șor, aflat atunci la conducerea BEM.

Și el (Șor – n. r.) a început să ne spună povești despre intervenții din partea unor bănci rusești, că va aduce o mulțime de bani. Nici măcar nu am mai stat să-l întreb ceva. Le-am spus tuturor: „Toate acestea sunt povești. Important este să mențineți banca până la alegeri. Ce va fi după — este problema voastră. Pe mine mă interesează situația până la alegeri, iar după aceea descurcați-vă singuri”. I-am spus lui Șor — dacă banii dispar și oamenii nu te vor trage la răspundere, o voi face eu”, a afirmat Plahotniuc.

Potrivit acestuia, până în 2019 s-a întâlnit cu Șor doar de două ori: prima dată la întâlnirea menționată, iar a doua oară în 2015, la ziua de naștere a cuiva. Răspunzând întrebărilor procurorului, Plahotniuc a adăugat că a început să comunice mai des cu Șor abia după 2019, însă nu a oferit detalii despre conținutul acestor discuții.

Offshore-uri, avion și o tranzacție cu Platon

Răspunzând la întrebările privind legătura sa cu zeci de companii străine, Plahotniuc a declarat că nu este beneficiarul efectiv al acestora. El a subliniat că era vorba despre firme-provider, care ofereau servicii pentru tranzacții externe, iar pe niciunul dintre documentele bancare prezentate pentru perioada februarie 2011 – iunie 2015 nu apare semnătura sa. Fostul politician a respins categoric și suspiciunile anchetatorilor privind achiziționarea unui avion Embraer prin scheme offshore, afirmând că nu avea nevoie de așa ceva.

Explicând proveniența legală a fondurilor holdingului său, Plahotniuc a dat ca exemplu relațiile financiare cu Veaceslav Platon. Potrivit lui, i-ar fi vândut acestuia un anumit activ financiar, iar banii obținuți i-a repatriat legal și i-a investit în construirea unor structuri precum hotelul Nobil și holdingul media GMG. Totuși, trebuie menționat că Plahotniuc ar fi putut invoca numele lui Platon doar ca exemplu, fără a avea în vedere o tranzacție concretă. Inculpatul a respins ferm și versiunea potrivit căreia ar fi folosit pentru dezvoltarea afacerilor sale bani proveniți de la Banca de Economii sau din alte bănci moldovenești aflate în dificultate.

De asemenea, răspunzând la întrebările legate de schimbarea beneficiarilor unor active, Plahotniuc a declarat că încă din 2009, pe fondul divorțului și al intrării în politică, a cedat o parte dintre companiile sale.

Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Procuratura Generala

Explicațiile Procuraturii Generale privind grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri

Procuratura Generală (PG) a publicat astăzi, 23 februarie, o declarație cu privire la grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. PG a menționat că rudele mai multor cetățeni moldoveni condamnați în Rusia, după ce ar fi fost traficați și implicați forțat în traficul de droguri, i-au solicitat să intervină și să le acorde grațiere individuală. PG a precizat că a transmis cererile instituției responsabile și a recomandat examinarea acestora, întrucât solicitanții au statut de victime în dosare penale privind traficul de ființe umane în Rusia, pornite în Republica Moldova. Procuratura Generală a declarat că acțiunile sale au la bază raționamente legate de respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane.

Procuratura Generală a menționat că, în perioada anilor 2016 – 2020, au fost expediate în instanța de judecată trei cauze penale în privința a trei inculpați, dintre care un cetățean rus și doi moldoveni, pe faptul comiterii traficului de ființe umane, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, în scopul folosirii persoanelor în activităţi criminale, și anume de implicare a persoanelor la operațiuni ilegale cu substanțe narcotice pe teritoriul Federației Ruse.

Potrivit PG, pe dosarele menționate au fost identificate și audiate 23 de victime, care au indicat despre „consimțământul viciat” și utilizarea aceleiași metode de recrutare, prin înșelăciune, de către traficanți, în speță sub pretextul de a activa în Federația Rusă în calitate de curieri ai suplimentelor alimentare pentru sportivi.

Urmare a recepționării mai multor adresări, parvenite la Procuratura Generală de la rudele victimelor, în care se solicita intervenția organelor procuraturii și acordarea grațierii individuale, pe motiv că sunt victime ale traficului de ființe umane, în privința cărora au fost pronunțate sentințe de condamnare de către instanțele de judecată din Federația Rusă și care erau transferați în Republica Moldova, pentru executarea pedepsei, Procuratura Generală a readresat solicitările către instituția competentă, totodată, prezentând o informație amplă pe cazul în speță și considerând oportun de a fi examinate, deoarece solicitanții de grațiere au statut de victime/părți vătămate în procesele penale pendinte în țara noastră”, a menționat PG.

Procuratura Generală a precizat că informațiile prezentate s-au referit la persoanele care au fost reținute de organele competente ale Federației Ruse până la implicarea acestora în distribuirea substanțelor narcotice – în momentul ridicării sau în timpul transportării pachetelor, conținutul cărora, potrivit probelor acumulate, nu era cunoscut victimelor.

În aceste împrejurări, exprimăm îngrijorare aferent expunerilor publice vociferate recent, care aduc riscuri de încălcare a drepturilor părților vătămate în cazurile pendinte în instanța de judecată. În ordine complementară, remarcăm că informaţia expediată reprezintă poziția instituțională, or respectarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane reprezintă vectorul de asigurare a standardelor la implementarea prevederilor Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane”, a declarat instituția.

Precizările PG vin pe fondul intensificării discuțiilor publice privind grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, după cazul lui Nicolai Șepeli, cetățean moldovean care a fost anterior amnistiat, iar acum este principalul suspect în dosarul privind pregătirea de asasinate în Ucraina.

Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.

Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Menționăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.

Pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Într-o conferință de presă din 23 februarie, deputați ai fracțiunii au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri. Aceștia nu au menționat, însă, nimic despre alte structuri implicate în proces.

Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.

(VIDEO) Plahotniuc e „șeful șefilor”?/Mașină închiriată și vândută/Biserica din Dereneu, împărțită la toți?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— „Capo di tutti capi” și „nașul”: Plahotniuc a apărut în fața instanței
— Guvernul mizează pe exporturi: 60 de milioane pentru strategii de promovare
— Economii de €5mln de la aderarea Moldovei la SEPA
— Procurorul din Glodeni care ar fi fost prins beat la volan, eliberat din funcție
— Trei străini reținuți când încercau să vândă o mașină închiriată
— Gherman și Stamate, replici acide despre grațierea lui Șepeli
— Președinția explică grațierea lui Șepeli în 2022
— Oana Țoiu: trupele ruse din stânga nistrului trebuie să se retragă
— Moldova ar putea deveni „un hub” în procesul de reconstrucție a Ucrainei
— Krasnoselski a propus pază nelimitată pentru foștii lideri ai Transnistriei
— Campania „Mai mult UE în Moldova” a început cu elevi din Chișinău
— Fonduri pentru infrastructură folosite fraudulos? Cinci persoane reținute
— Ministerul Culturii cheamă la discuții mitropoliile în cazul bisericii din Dereneu
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Bolea, după ce 5 persoane au fost reținute pentru fraudare în construcția de drumuri: „Corupția se traduce direct în risc de moarte”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a avertizat că corupția din sectorul construcțiilor pune direct în pericol siguranța oamenilor și a salutat acțiunile de amploare ale CNA, care au dus la reținerea a cinci persoane pentru deturnarea fondurilor publice destinate infrastructurii. Oficialul a anunțat că ministerul va continua să închidă „portițele prin care s-au pierdut bani ani la rând”, va aplica reguli stricte, controale transparente și sancțiuni acolo unde este nevoie. Totodată, programele publice vor funcționa doar în condiții de integritate și respect pentru lege.

Detest corupția, salut acțiunile de azi ale CNA. Din perspectiva mea, programele de infrastructură sunt mai mult decât linii de buget, sunt contracte morale cu oamenii. Este un angajament ferm că statul nu își bate joc de siguranța lor, iar corupția care lovește aceste programe nu este „șmecherie”, ci este furt direct din banii publici”, a comentat oficialul.

Bolea a vorbit direct despre consecințele corupției din domeniul drumurilor, care prezintă adevărate riscuri pentru siguranța oamenilor.

„Corupția în infrastructură și construcții se traduce direct în risc de moarte. Când se fură din asfalt, beton și alte materiale, se fură din siguranța celor care circulă zilnic pe drumuri, din viața celor ce traversează poduri, din viitorul copiilor noștri. Am văzut ce înseamnă asta atât în Moldova, cât și peste granițe. Să ne amintim de cutremurul din Turcia. Corupția ucide. Iar când autoritățile publice consideră furtul din fonduri publice drept o „afacere șmecheră”, trăim un eșec moral profund”, a continuat oficialul.

Oficialul a adăugat că ministerul a început să implementeze măsuri pentru a elimina toate „portițele” prin care fonduri publice erau deturnate de ani de zile.

„Am început să închid sistematic portițele prin care, ani la rând, s-au scurs fonduri din programele de infrastructură. În această iarnă am schimbat regulile jocului la achiziția materialului antiderapant: am eliminat mecanismele dispersate, am concentrat responsabilitatea la Administrația Națională a Drumurilor și am mutat procedurile într-un cadru public, transparent, verificabil. Nu putem repara peste noapte un sistem viciat, dar avem obligația să-l facem să funcționeze corect”, a mai explicate.

Bolea a precizat că orice suspiciune de corupție va fi urmată de măsuri concrete și că ministerul nu urmărește spectacol politic, ci aplicarea consecventă a regulilor. „Am zero toleranță la corupție, iar orice suspiciune va fi urmată de acțiune. Am transmis acest mesaj primarilor, constructorilor, diriginților de șantiere și conducerilor instituțiilor din subordine: programele statului nu sunt teren de exploatare pentru interese private”, a menționat ministrul.

El a adăugat că refacerea infrastructurii va fi un proces de durată, care necesită disciplină, contracte corecte, controale eficiente și sancțiuni aplicate acolo unde este cazul. Bolea a subliniat că acest proces va dura probabil zeci de ani, deoarece, timp de decenii, drumurile au fost tratate mai mult ca instrument politic decât ca element strategic pentru siguranța și dezvoltarea țării.

Cinci persoane reținute în urma anchetei CNA pentru fraude în proiecte de infrastructură

Centrul Național Anticorupție (CNA), împreună cu Procuratura municipiului Bălți, a desfășurat în dimineața zilei de 23 februarie, peste 40 de percheziții în primării din opt raioane și la sediul unui operator economic, în cadrul unei cauze penale care vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor publice naționale și europene destinate proiectelor de infrastructură. În urma anchetei, cinci persoane au fost reținute și plasate pentru 72 de ore în izolatorul instituției.

Potrivit CNA, ancheta a scos la iveală mai multe nereguli grave în execuția lucrărilor publice. În unele cazuri, pentru reabilitarea drumurilor, în loc de 170 de tone de asfalt, s-ar fi utilizat doar 84 de tone, iar stratul de asfalt aplicat avea doar 6–8 cm în loc de grosimea proiectată de 10 cm. De asemenea, au fost identificate situații în care lucrări care nu au fost efectuate au fost trecute în documentele oficiale ca fiind realizate.

Operatorul economic vizat de anchetă a executat lucrări în mai multe localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. În timpul recepției lucrărilor și al recepției finale, administratorul și inginerii ar fi oferit bani membrilor comisiilor de recepție – inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți și primari – pentru a nu consemna neconformitățile și pentru a semna actele de recepție, deși erau multiple abateri neînlăturate.

Ancheta a mai scos la iveală că în unele cazuri documente false au fost prezentate spre achitare către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, pentru lucrări care, de fapt, nu au fost efectuate. Într-un alt caz, administratorul operatorului economic a transmis 3.500 de euro unei persoane din subordine care pretindea că poate influența angajați ai Inspecției teritoriale de muncă, ai Inspectoratului de Poliție și ai procuraturii teritoriale, pentru a împiedica inițierea urmăririi penale într-un incident legat de încălcarea regulilor de protecție a muncii, soldat cu o afecțiune oculară a unui angajat.

Potrivit CNA, operatorul economic a fost desemnat câștigător în urma procedurilor de achiziții publice organizate de mai multe primării pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. Lucrările au fost finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, prin intermediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală, în cadrul Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (ediția II).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
captură de ecran

„Alternativa” vrea comisie în Parlament care să ancheteze grațierea persoanelor condamnate pentru trafic de droguri. Inițiativă legislativă

Blocul „Alternativa” propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală de droguri, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli. Un grup de deputați „Alternativa”, în frunte cu Gaik Vartanean, a anunțat astăzi, 23 februarie, într-o conferință de presă, că fracțiunea a înaintat un proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de anchetă. Vartanean a îndemnat toate forțele politice din legislativ să sprijine inițiativa Blocului „Alternativa”, care nu are suficiente mandate de deputat pentru a adopta de unul singur proiectul de hotărâre.

Reprezentanții Blocului „Alternativa” au ridicat suspiciuni privind activitatea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, instituită de președintele Republicii Moldova, implicată în grațierea unor persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri.

Grațierea cetățeanului Șepeli este doar un episod dintr-un șir lung de grațieri ale persoanelor condamnate pentru infracțiunea de trafic de droguri. (…) Astăzi am văzut unele reacții oficiale, dar întârziate, pe marginea subiectului abordat, din care rezultă că autoritățile nu vor să vadă o problemă în grațierea sistematică a traficanților de droguri. Autoritățile se comportă de parcă există un singur episod, și nu un șir lung al persoanelor grațiate pentru traficul de droguri. Autoritățile se comportă de parcă nu ar exista serioase suspiciuni de legătură între unii membri ai comisiei de grațiere și persoanele condamnate pentru traficul de droguri”, a declarat că Alexei Paniș, juristul Mișcării Alternativa Naționale, care se regăsește în Blocul „Alternativa”.

Astfel, reprezentanții „Alternativa” au anunțat că înaintează un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea grațierilor acordate persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor.

Conform inițiativei, comisia de anchetă va avea rolul de a stabili cum a activat Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate și cum au fost gestionate procesele.

În special, societatea trebuie să cunoască cine sunt persoanele care au participat la pregătirea, analiza și examinarea dosarelor de grațiere a persoanelor condamnate pentru traficul de droguri, care a fost aportul fiecărui membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să cunoaștem și modul în care a fost selectate și prioritizate dosarele pentru grațierea traficanților de droguri pentru a înțelege dacă este o metodologie sau este vorba despre simpatie față de simpatizanții de droguri. (…) Vrem să vedem cum a votat fiecare membru al Comisiei de grațiere. (…) Vrem să vedem raportul cererilor de grațiere admise în dependență de categoria infracțiunilor pentru care au fost condamnați solicitanții. Dar cel mai important: comisia de anchetă trebuie să analizeze materialele care au stat la baza actelor de grațieri”, a spus Paniș.

La rândul său, Gaik Vartanean a făcut un apel la toate forțele politice din Parlament să susțină inițiativa Blocului „Alternativa”.

Lupta împotriva drogurilor nu este o temă de opoziție sau de putere, este o responsabilitate față de cetățenii acestei țări, față de copiii noștri. Dacă statul grațiază traficanți pe ușa din față, în timp ce vorbește despre toleranță zero pe ușa din spate, credibilitatea întregului sistem este compromisă. Vă invităm pe toți, toate fracțiunile parlamentare, să vă alăturați acestei inițiative – nu pentru a ataca o instituție, ci pentru a apăra transparența, echitatea și securitatea publică”, a spus deputatul.

Inițiativa „Alternativa” vine în contextul cazului lui Nicolai Șepeli, care a fost anterior grațiat, iar acum este principalul suspect în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina.

Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.

Pe 23 februarie, Președinția a venit cu explicații pe marginea subiectului. Instituția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Federația Rusă, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Precizăm că, în momentul în care Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”. Acesta nu a fost prezent la prezentarea inițiativei privind instituirea comisiei parlamentare de anchetă.

NM l-a contactat pe Alexandr Stoianoglo pentru un comentariu, însă telefonul acestuia este deconectat.

Anul trecut, Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, l-a acuzat pe Stoianoglo că, în 2021, a cerut ilegal grațierea unui grup de persoane condamnate în Rusia pentru transportarea drogurilor. Acum, Carp a confirmat pentru TVR Moldova că Șepeli face parte din grupul de persoane la care s-a referit.

La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Persoanele au fost condamnate în Federația Rusă, iar ulterior Procuratura Generală a Republicii Moldova a stabilit că faptele tinerilor nu ar fi fost probate obiectiv. Stoianoglo a spus că i-a cerut procurorului general al Rusiei să revizuiască sentințele, însă a primit refuz, iar ulterior a propus președintelui Republicii Moldova grațierea persoanelor condamnate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: