Procuratura Generală a prezentat în comisia parlamentară pentru securitate națională un raport intermediar despre investigația furtului miliardului. NM relatează, ce a reușit să constate procuratura, ce „grupări” sunt vizate în dosar, ce se cunoaște despre rolul ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc în furtul miliardului, de ce raportul Kroll nu ajută la investigație și despre care „țapi ispășitori” au vorbit deputații.
Raportul a fost prezentat la ședința comisiei parlamentare pentru securitate națională, la 19 februarie. Președintele comisiei, Alexandru Jizdan a menționat că Procuratura Generală a solicitat deputaților să nu publice datele din raport care le-au fost transmise în ajun. La rândul său, adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, care a prezentat raportul în comisie, a solicitat ca audierile să se desfășoare fără prezența presei. Însă deputații nu au acceptat.
200 de dosare
Procuratura investighează aproape 200 de dosare ce țin de furtul miliardului. Acestea se referă la infracțiunile care au fost comise în sistemul bancar din anul 2009 până în anul 2014. Ruslan Popov a menționat că toți banii au fost sustrași prin credite neperformante. Pierderile totale au constituit aproape 13 miliarde de lei, însă guvernul va trebui să restituie Băncii Naționale 22 de miliarde de lei, sumă care include și dobânzile (Este vorba despre creditele acordate celor trei bănci, în sumă totală de peste 13 miliarde de lei, pe care Banca Națională le-a acordat după furtul miliardului, prin garanția guvernului. Acești bani au fost convertiți în datorie de stat și acum ei sunt rambursați Băncii Naționale, cu dobândă, din bugetul de stat).
Potrivit informațiilor procuraturii, s-a reușit deocamdată să se restituie suma de aproximativ 2 miliarde de lei, însă nu din banii furați, ci din vânzările proprietăților celor trei bănci care au fost lichidate.
Popov a mai menționat că procurorii trebuie să verifice peste 5,5 mii de tranzacții bancare și să expedieze demersuri despre acestea în câteva zeci de țări. Cea mai mare parte a banilor a fost sustrasă prin Letonia. În prezent, procurorii din Moldova doresc să formeze un grup comun cu colegii lor din Letonia pentru ca împreună să efectueze investigația.
Grupările
În dosarele despre furtul miliardului sunt vizate câteva grupări:
- Grupul ex-președintelui Consiliului de Administrație al Băncii de Economii Grigore Gacichevici (unele dosare sunt deja în instanță, altele se investighează).
- Grupul unui alt ex-președinte al Consiliului de Administrație al băncii, actualmente deputatul Ilan Șor (un dosar este la Curtea de Apel Cahul, investigația altora continuă).
- Grupul businessmanului Veaceslav Platon (o parte din dosare este deja examinată în instanță, investigația celorlalte încă este în curs).
- Grupul ex-liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc (investigația încă se desfășoară).
- Grupul ex-premierului Vladimir Filat.
Plahotniuc
Potrivit lui Popov, în dosarul lui Plahotniuc sunt două episoade mari, unul dintre care se referă la banii obținuți prin „Landromat” – schema de sustragere a miliardelor de dolari din Rusia, inclusiv prin Moldova. Popov a menționat că, în opinia sa subiectivă, dacă organele de drept ar fi dorit, dosarul penal împotriva lui Plahotniuc ar fi fost intentat încă în anul 2014.
Popov consideră că faptul că Plahotniuc a acționat prin intermediari și nu a semnat niciun document nu înseamnă că vina sa nu va putea fi demonstrată și el nu va putea fi tras la răspundere. „Același lucru a fost și cu dosarul lui Șor. El nu a fost proprietarul tuturor companiilor prin care s-au sustras banii. […] Dar sunt oameni – șoferi sau colaboratori – care susțin: „Scuzați, a venit șeful, a rugat să-i dați pașaportul”.
„Țapii ispășitori”
Președintele comisiei parlamentare care a investigat furtul miliardului, deputatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Alexandru Slusari a întrebat de ce în lista acuzaților nu sunt ex-premierul Iurie Leancă, ex-ministrul finanțelor Anatol Arapu, ex-ministrul economiei Andrian Candu, precum și vicepreședinții Băncii Naționale Ion Sturza și Aurel Cincilei. Slusari a menționat că în raportul Procuraturii Generale sunt vizate persoane care au executat indicațiile celor pe care el i-a enumerat și s-a revoltat că din aceștia vor să facă „țapi ispășitori”, deși „coordonatorii” încă nu au fost trași la răspundere.
În acest context, Popov a răspuns că Procuratura Generală încă nu a reușit să facă „o analiză completă a situației”. El a menționat că în perioada fostei conduceri a Procuraturii Generale și a Procuraturii Anticorupție, investigația furtului miliardului „mergea într-o singură direcție”. La fel, Popov a subliniat că actuala conducere a procuraturii „nu este vinovată de faptul” că lui Șor și lui Plahotniuc le-a fost oferită posibilitatea de a părăsi țara.
La rândul său, deputatul PAS Dumitru Alaiba l-a întrebat pe adjunctul procurorului general dacă vor fi trași la răspundere cei care au împiedicat investigația furtului miliardului. Drept răspuns, Popov a spus că recent, la Procuratura Generală a fost intentat „un dosar despre intervenția în investigația furtului miliardului”. El a mai spus că în dosar sunt vizați mulți funcționari și procurori și că el încă nu poate dezvălui numele acestora.
Problemele
Popov a spus că unele dovezi în dosarul despre furtul miliardului și despre destabilizarea situației în sectorul bancar au fost distruse. La fel, el a menționat că în Moldova încă nu s-a făcut nicio expertiză deplină sau un audit pentru a stabili toate circumstanțele furtului miliardului. Popov a menționat că în Moldova nici măcar nu este o instituție care ar putea efectua o asemenea expertiză. „Nu este doar problema procuraturii, ci a întregii țări”, a subliniat el.
La fel, el a comunicat că procuratura poartă negocieri „inclusiv cu Curtea de Conturi” pentru a efectua un asemenea audit. În total, procurorii au enumerat în raport 14 probleme pe care ei încearcă să le soluționeze. Ei nu au precizat la audieri, despre ce fel de probleme este vorba.
În același timp, procuratura a expediat 26 de demersuri în diferite țări, inclusiv Letonia, SUA, Rusia, Monaco, Cehia, Franța, Israel și Ucraina. Sunt încă la etapa de pregătire demersuri pentru zeci de alte țări.
Raportul Kroll
Potrivit afirmațiilor lui Popov, raportul Kroll poate fi folosit doar ca „sursă de informație operativă”. El a subliniat faptul că toate informațiile indicate în raportul Kroll trebuie verificate pentru a putea fi prezentate ca dovezi în instanță.
Paradoxuri
Deputatul Partidului PAS, Igor Grosu a remarcat că într-unul din episoadele menționate în raport, o persoană care a furat 1,8 milioane de euro s-a ales cu doi ani cu suspendare.
Președintele comisiei pentru securitate națională, Alexandru Jizdan a adăugat că și el a fost deranjat de o informație din raport despre o persoană care a furat 3 milioane de lei și s-a ales cu o amendă.
Popov a răspuns că astfel de decizii pot fi doar contestate în instanțele superioare.
9 din 10
Alexandru Slusari a remarcat că cea mai mare parte a informației prezentate în raportul Procuraturii Generale corespunde celei din raportul despre investigația furtului miliardului elaborat de comisia parlamentară pe care el a condus-o. El a menționat că apreciază raportul Procuraturii Generale cu 9 din 10 puncte și că după acest raport, s-a convins că investigația se desfășoară.
El a fost susținut de democratul Alexandru Jizdan.
La rândul său, deputatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Chiril Moțpan a promis că va oferi procurorilor o informație suplimentară și a mai spus că este la curent cu faptul că în anul 2013, MAI a intentat un dosar penal împotriva lui Plahotniuc.
