Impozitul pe clădirile și terenurile abandonate, în creștere cu 300%: „Cei care nu cultivă pământul trebuie pedepsiți”

Impozitele pe clădirile abandonate și pe terenurile agricole necultivate ar putea crește cu până la 300% în Moldova. Acest lucru este prevăzut în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2025. Experții califică această măsură drept una bună, dar se îndoiesc de eficacitatea ei.

Autoritățile locale ar putea primi permisiunea de a majora până la 300% cotele impozitului pe proprietăți și terenuri  atunci când vine vorba despre case  și terenuri abandonate din zonele populate, precum și în cazul terenurilor agricole neprelucrate. Această prevedere a fost inclusă în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor, adoptat de Parlament în prima lectură.

La capitolul terenuri neprelucrate vor fi atribuite loturile care nu au fost cultivate mai mult de doi ani, iar taxele majorate vor fi plătite începând cu al treilea an. Criteriile după care o clădire va fi calificată drept abandonată vor fi stabilite de autoritățile locale.

În nota explicativă la proiectul politicii bugetar-fiscale, aceste măsuri sunt explicate prin necesitatea extinderii autonomiei autorităților locale, inclusiv prin creșterea eficienței administrării impozitului pe proprietate.

„Pentru ca oamenii să aibă grijă de casele lor”

Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), primarul satului Gangura, raionul Ialoveni, Marcel Bobeica, comentând această prevedere a proiectului, a spus că pentru autoritățile locale scopul principal al acestor modificări este, mai degrabă nu de a colecta bani suplimentari pentru buget, ci pentru a încuraja oamenii să-și îngrijească proprietățile. „Pentru ca oamenii să aibă cumva grijă de casele lor. Susținem această inițiativă deoarece în multe localități sunt case și clădiri părăsite, acestea sunt privatizate, apoi lăsate de izbeliște. Iar din cauza aspectului [inestetic], pierdem mai mult”, a spus Bobeica.

El a adăugat că primăria va forma o comisie administrativă care va elabora regulamentul în baza căruia vor fi identificate clădirile abandonate. Întrebat de NM cât de mare ar putea fi taxa, Bobeica a răspuns că depinde de valoarea estimată a proprietății. „Dacă nu există un document privind valoarea estimată a bunului, atunci vorbim de 100 de lei. Dacă vorbim de o casă bună [în satul nostru] cu un teren care a fost evaluat, atunci impozitul este de aproximativ 200 de lei pe an. După majorare, această taxă va fi de aproape 600 de lei”, a spus Bobeica.

Potrivit primarului, satul a stabilit un impozit de 0,3% pe an din valoarea bunului și îl revizuiește de fiecare dată, crescându-l la nivelul inflației.

„Terenul necultivat este o problemă pentru zonele învecinate”

Fostul deputat și fost președinte al asociației Forța Fermierilor Alexandr Slusari, într-o discuție cu NM, a remarcat că din punct de vedere conceptual este bună ideea creșterii impozitului pe terenurile agricole necultivate. „Este corect pentru că terenul necultivat este o problemă pentru zonele învecinate unde terenurile sunt cultivate. Dacă zona nu este arată, dacă acolo nu se aplică îngrășământ, acest lucru duce la apariția buruienilor și a dăunătorilor. Cei care nu cultivă pământul trebuie pedepsiți”, spune Slusari.

O opinie similară are și expertul economic Veaceslav Ioniță. „Avem aproximativ 300 de mii de hectare de teren agricol necultivat (în total sunt aproximativ 2 milioane de hectare de teren agricol în Moldova). Pe lângă faptul că acest lucru dăunează economiei, dăunează și zonelor învecinate care sunt prelucrate”, a menționat Ioniță.

În opinia sa, impozitul majorat ar trebui să încurajeze proprietarii de terenuri să dea în chirie lotul. În același timp, expertul consideră că o taxă majorată în acest caz este un instrument slab, deoarece autoritățile locale nu se vor grăbi să majoreze taxele, pentru a nu-și afecta ratingul politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: