Impozitul pe clădirile și terenurile abandonate, în creștere cu 300%: „Cei care nu cultivă pământul trebuie pedepsiți”

Impozitele pe clădirile abandonate și pe terenurile agricole necultivate ar putea crește cu până la 300% în Moldova. Acest lucru este prevăzut în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2025. Experții califică această măsură drept una bună, dar se îndoiesc de eficacitatea ei.

Autoritățile locale ar putea primi permisiunea de a majora până la 300% cotele impozitului pe proprietăți și terenuri  atunci când vine vorba despre case  și terenuri abandonate din zonele populate, precum și în cazul terenurilor agricole neprelucrate. Această prevedere a fost inclusă în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor, adoptat de Parlament în prima lectură.

La capitolul terenuri neprelucrate vor fi atribuite loturile care nu au fost cultivate mai mult de doi ani, iar taxele majorate vor fi plătite începând cu al treilea an. Criteriile după care o clădire va fi calificată drept abandonată vor fi stabilite de autoritățile locale.

În nota explicativă la proiectul politicii bugetar-fiscale, aceste măsuri sunt explicate prin necesitatea extinderii autonomiei autorităților locale, inclusiv prin creșterea eficienței administrării impozitului pe proprietate.

„Pentru ca oamenii să aibă grijă de casele lor”

Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), primarul satului Gangura, raionul Ialoveni, Marcel Bobeica, comentând această prevedere a proiectului, a spus că pentru autoritățile locale scopul principal al acestor modificări este, mai degrabă nu de a colecta bani suplimentari pentru buget, ci pentru a încuraja oamenii să-și îngrijească proprietățile. „Pentru ca oamenii să aibă cumva grijă de casele lor. Susținem această inițiativă deoarece în multe localități sunt case și clădiri părăsite, acestea sunt privatizate, apoi lăsate de izbeliște. Iar din cauza aspectului [inestetic], pierdem mai mult”, a spus Bobeica.

El a adăugat că primăria va forma o comisie administrativă care va elabora regulamentul în baza căruia vor fi identificate clădirile abandonate. Întrebat de NM cât de mare ar putea fi taxa, Bobeica a răspuns că depinde de valoarea estimată a proprietății. „Dacă nu există un document privind valoarea estimată a bunului, atunci vorbim de 100 de lei. Dacă vorbim de o casă bună [în satul nostru] cu un teren care a fost evaluat, atunci impozitul este de aproximativ 200 de lei pe an. După majorare, această taxă va fi de aproape 600 de lei”, a spus Bobeica.

Potrivit primarului, satul a stabilit un impozit de 0,3% pe an din valoarea bunului și îl revizuiește de fiecare dată, crescându-l la nivelul inflației.

„Terenul necultivat este o problemă pentru zonele învecinate”

Fostul deputat și fost președinte al asociației Forța Fermierilor Alexandr Slusari, într-o discuție cu NM, a remarcat că din punct de vedere conceptual este bună ideea creșterii impozitului pe terenurile agricole necultivate. „Este corect pentru că terenul necultivat este o problemă pentru zonele învecinate unde terenurile sunt cultivate. Dacă zona nu este arată, dacă acolo nu se aplică îngrășământ, acest lucru duce la apariția buruienilor și a dăunătorilor. Cei care nu cultivă pământul trebuie pedepsiți”, spune Slusari.

O opinie similară are și expertul economic Veaceslav Ioniță. „Avem aproximativ 300 de mii de hectare de teren agricol necultivat (în total sunt aproximativ 2 milioane de hectare de teren agricol în Moldova). Pe lângă faptul că acest lucru dăunează economiei, dăunează și zonelor învecinate care sunt prelucrate”, a menționat Ioniță.

În opinia sa, impozitul majorat ar trebui să încurajeze proprietarii de terenuri să dea în chirie lotul. În același timp, expertul consideră că o taxă majorată în acest caz este un instrument slab, deoarece autoritățile locale nu se vor grăbi să majoreze taxele, pentru a nu-și afecta ratingul politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

delfi.lt

Criză politică în Lituania: mii de oameni au protestat la Vilnius pentru apărarea independenței mass-media

În Lituania continuă de câteva săptămâni protestele ca reacție la presiunile asupra radioteleviziunii publice LRT (Radio și Televiziune Națională Lituaniană). Disputa privind viitorul postului național de radio și televiziune a declanșat o criză politică după ce coaliția de guvernare a propus simplificarea procedurii de numire și revocare a directorului general al LRT și reducerea numărului de voturi necesare pentru demitere de la două treimi la majoritate simplă, potrivit presei locale. Propunerile coaliției au stârnit un val de nemulțumiri publice, iar în centrul Vilniusului au început proteste de amploare.

Potrivit DW, reprezentanții partidului aflat la guvernare susțin că modificările nu urmăresc preluarea controlului asupra conținutului emisiunilor, ci vizează exclusiv mecanismele de guvernanță și responsabilitatea directorului general. Ei consideră că actualul sistem de vot îl face practic imposibil de înlocuit pe șeful LRT până la expirarea mandatului.

Din 2018, funcția de director general al LRT este deținută de Monica Garbačiauskaitė-Budrienė, care în 2023 a fost realesă pentru un al doilea mandat de către consiliul LRT. Coaliția de guvernare a criticat de mai multe ori activitatea acesteia, afirmând că politica editorială a instituției reflectă în principal opiniile elitei capitalei și ale oamenilor de afaceri și ignoră viața și perspectiva locuitorilor din sate și orașe mici.

Monica Garbačiauskaitė-Budrienė a declarat pentru DW că nu consideră acuzațiile întemeiate. Ea a precizat că, dacă modificările propuse vor fi adoptate, directorul general al radioteleviziunii naționale ar putea fi demis practic fără nicio justificare, conform noilor reguli propuse de social-democrați.

Opoziția a încercat să amâne sesiunea și să blocheze votul privind regulile de numire a directorului general al LRT, însă pe 18 decembrie modificările legislative au trecut de a doua lectură. Votul final a fost amânat pentru anul viitor.

Disputele din parlament au dus la proteste stradale. Din 9 decembrie, mii de oameni s-au adunat în centrul Vilniusului pentru a demonstra împotriva restricțiilor impuse LRT. Drept urmare, deputații au amânat votul final pentru luna ianuarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: