Максим Андреев, NewsMaker

În 2020, cinci pasaje subterane vor fi reconstruite capital. Obiectivele vor fi reabilitate în baza unor parteneriate publice-private

Pe parcursul anului 2020, cinci pasaje subterane vor fi reconstruite capital. O declarație în acest sens a fost făcută de către primarul general, Ion Ceban după ce a inspectat trecerea de la intersecţia străzii Ismail cu bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, obiectiv care va fi reabilitat în acest an. 

Edilul capitalei a menționat că lucrările de reparaţie a pasajului subteran de la intersecţia străzii Ismail cu bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt vor include reconstrucția scărilor, pereților, sistemului de iluminat și a rețelelor inginerești, precum și amenajarea rampelor de acces pentru persoane cu necesități speciale. Cheltuielile pentru renovarea trecerii subterane sunt estimate la un milion de euro.

„Este una din cele 20 de pasaje subterane care arată deplorabil, la fel ca o „mini Piață Centrală”. Peste 80% din arendași nu achită nimic în bugetul municipal. De exemplu aici avem un agent economic care are datorii de 13 milioane de lei și ocupă mai mult de jumătate din suprafața subteranei. Ne propunem să facem reparații capitale, nu doar să schimbăm o cărămidă, un coș de gunoi sau un bec. Vrem să avem pasaje care să corespundă standardelor de urbanism”, a declarat Ion Ceban.

În acest sens, primarul general a informat că astăzi, 11 februarie va fi semnată dispoziția de preavizare a agenților economici, în vederea eliberării spațiilor arendate din interiorul pasajelor subterane din Chișinău. Astfel, municipalitatea își propune reabilitarea acestor obiective în baza stabilirii unor parteneriate publice-private.

Menționăm că administrația capitalei îşi propune să repare anual câte cinci pasaje subterane. În total în Chișinău sunt 20 de treceri pietonale subterane.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: