mecc.gov.md

În 450 de școli din Moldova, TOȚI profesorii s-au vaccinat împotriva coronavirusului

Aproape o treime din instituțiile de învățământ primar și secundar general au raportat o rată de vaccinare de 100% a cadrelor didactice. Datele au fost publicate, pe 30 august, de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Așa cum a anunțat anterior ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a fost creată o platformă de discuții cu participarea Federației Sindicale a Educației și Științei, a experților în medicină, a Guvernului și a Parlamentului. Aceștia au discutat despre decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP), care prevede obligativitatea testării personalului instituțiilor de învățământ, nevaccinat împotriva coronavirusului, o dată la 14 zile, din cont propriu.

Ministrul Educației Anatolie Topală a convocat o ședință consultativă cu participarea reprezentanților Federației Sindicale a Educației și Științei – Ghenadie Donos, Margareta Sârbu, Nadejda Lavric, Silvia Chicu, Victor Sânchetru, șefa catedrei de epidemiologie a USMF Angela Paraschiv și Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei Parlamentare pentru Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass Media.  

Deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a menționat că importanța obținerii imunității colective prin vaccinare devine tot mai pregnantă, în situația în care, în conformitate cu cele expuse de specialiștii-epidemiologi, gradul de risc al răspândirii virusului de tip Delta este mult mai mare decât în cazul tulpinilor anterioare. Din această cauză, este nevoie de a atinge, până la 1 octombrie curent, o rată de vaccinare de cel puțin 95% în rândul angajaților din instituțiile educaționale.

„Într-o situație de risc major ca cea de acum, cu atât mai importantă devine responsabilizarea fiecărui cadru didactic, managerial sau nedidactic, dar și a părinților, a tuturor adulților. Nu ne putem permite să-i condamnăm pe copiii și tinerii noștri la pierderi în învățare care să le pericliteze viața de mai departe. Acum, când în țară există vaccin suficient, ar fi o mare greșeală să nu folosim această șansă”, a menționat Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Potrivit comunicatului de presă publicat de Ministerul Educației, reprezentantul sindicatelor a declarat că este conștient de importanța imunizării colective.

„Înțelegem importanța imunizării colective și vom depune tot efortul pentru a sprijini instituțiile educaționale și cadrele didactice. Am transmis în adresa CNESP propunerile noastre și sperăm că se vor găsi soluții viabile. În parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, vom contribui și mai departe la organizarea unor sesiuni pentru colectivele de muncă, cu participarea specialiștilor din domeniul epidemiologiei”, a menționat Ghenadie Donos.

La rândul său, ministrul Educației și-a exprimat convingerea că siguranța copiilor și, implicit, a întregii comunități trebuie să fie o prioritate.

„Rezolvarea oricăror probleme este posibilă prin schimbarea de atitudine și prin eforturile noastre de colaborare”, a menționat Anatolie Topală.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în prezent, peste 450 de instituții de învățământ general au raportat o rată de vaccinare de 100% a cadrelor didactice. Datele Biroului Național de Statistică arată că, în Republica Moldova, sunt 1241 instituții de învățământ primar și secundar general.

Amintim că decizia CNESP din 23 august prevede că, din 1 septembrie, elevii vor începe anul de studii 2021-2022 cu prezenţă fizică, însă cu respectarea unor măsuri de prevenire a răspândirii coronavirusului. De asemenea, angajații din educație care nu sunt vaccinați vor trebui să prezinte, la fiecare două săptămâni, rezultatul negativ al testului la Covid-19. Analizele vor fi achitate de către cadrele didactice. Autoritățile își propun să accelereze, în acest mod, procesul de imunizare împotriva COVID-19 astfel încât, până la 1 octombrie, rata de vaccinare în sistemul de învăţământ (reprezentanţii adulţi) să constituie 95%. Federația Sindicală a Educației și Științei a criticat decizia.

Pe 26 august, ministrul Sănătății Ala Nemerenco a precizat că subiectul va fi dezbătut în cadrul unei platforme la care vor participa reprezentanți ai Ministerului Sănătății, deputați din Comisia de profil, reprezentanți ai sindicatelor și alți angajați din domeniul învățământului. Nemerenco a argumentat că nu este corect ca din contribuțiile la bugetul de stat a persoanelor vaccinate să fie achitate teste pentru cei care refuză serul anti-Covid.

Pe 28 august, primarul capitalei Ion Ceban a anunțat că autoritățile municipale nu se vor conforma prevederii CNESP și că, din 1 septembrie, profesorii și personalul auxiliar din capitală, care refuză să se vaccineze împotriva coronavirusului, nu vor trebui să își achite testele la Covid-19 o dată la două săptămâni. Edilul a precizat că Primăria va aloca 3 mln de lei din fondul municipal, pentru testarea profesorilor din Chișinău.

Ministrul Sănătății Ala Nemerenco a subliniat că decizia CNESP nu poate fi anulată de autoritățile locale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: