newton.md

În apropiere de Grădina Botanică din Chișinău va fi construit un complex locativ pentru 6500 de persoane. De ce acest lucru a provocat un scandal?

În apropiere de Grădina Botanică din Chișinău este planificată construcția unui imens complex locativ cu 2000 de apartamente, în care vor locui 6500 de persoane. Însă proiectantul nu a prevăzut construcția unei grădinițe și a unei școli în preajmă, dar a promis că va face acest lucru în viitor, la solicitarea locatarilor. Proiectul a provocat un scandal grandios în consiliul municipal, dar până la urmă, a fost totuși aprobat cu voturile socialiștilor și ale consilierilor din Platforma DA, PDM și Partidul Unității Naționale. NM a analizat, cine are de gând să „înnobileze” fosta zonă industrială, ce nu e în regulă cu acest proiect și cum primăria intenționează să rezolve problema privind lipsa infrastructurii sociale.

Ce s-a întâmplat?

Consiliul Municipal Chișinău a aprobat, la 2 aprilie, cu scandal, Planul Urbanistic Zonal Botanica pentru câteva terenuri cu suprafața totală de 28 ha, situate în perimetrul străzilor Burebista – Sarmizegetusa – Grădina Botanică. Consilierii Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS) au fost împotrivă și au încercat să întrerupă ședința. În semn de protest, ei au scandat: „Jos mafia imobiliară!”, „Hoții!”. La un moment dat, consilierii s-au luat la încăierare. Însă cu toate acestea, documentul a fost aprobat.

PAS Chișinău

Planul a fost elaborat de două birouri de arhitectură – „Tarchitects Group” și „Cub” – la comanda companiei „Aviatehnologie”.

Conform legii, compania care intenționează să construiască pe un anumit teritoriu este obligată să elaboreze un plan zonal, ceva de genul documentației urbanistice. După aceasta, dezvoltatorul obține autorizația de construcție.

Proiectul prevede că pe un teren de 28 ha, situat în imediata apropiere de Grădina Botanică, urmează să fie construit un complex locativ de 2000 de apartamente. Conform planului, blocurile vor avea de la 8 până la 20 de etaje, iar complexul este prevăzut pentru 6500 de locatari noi.

newton.md

Anterior, acest teritoriu a fost o zonă industrială – acolo era Uzina aviației civile.

Cine este dezvoltatorul imobiliar și cui aparține terenul?

În luna august 2020, când s-a discutat despre elaborarea acestui plan zonal și s-au organizat consultări publice, compania „Aviatehnologie” era beneficiarul acestor terenuri (7,8 ha). Administratorul acesteia este Igor Curtev, fost consilier municipal pe listele PSRM.

În anul 2013, presa a scris despre scandalurile provocate de privatizarea unui teren de peste 10 hectare în Chișinău, la niște prețuri simbolice. În acestea erau implicați câțiva foști consilieri municipali din partea comuniștilor și a liberalilor, inclusiv Curtev.

În documentul final al planului zonal care a fost votat de consilierii municipali este indicat un alt beneficiar – compania „BlueSky”, al cărei administrator este Elena Balan. „Aviatehnologie” a cedat dreptul de proprietate la acest teren în favoarea companiei „BlueSky”. Conform datelor din surse deschise, această companie se ocupă de executarea lucrărilor de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale și de dezvoltare.

Menționăm că această companie a început să promoveze proiectul de construcție a complexului locativ încă până a fi votat planul zonal. „Proiectul Newton House Grădina Botanică este un complex imobiliar unic și modern, care corespunde normelor și standardelor de calitate europene, cu o infrastructură internă dezvoltată și soluții arhitecturale contemporane: parcare subterană și locuri de parcare gratuite pentru vizitatorii parcului, încăperi comerciale la etajul întâi, piste de ciclism și mobilier stradal”, se menționează în unul dintre articolele de publicitate ale companiei.

newton.md

De ce proiectul a provocat scandal?

Adversarii construcției au declarat că CMC nu are dreptul să facă modificări în Planul Urbanistic General în baza planurilor zonale.

Vasile Grădinaru, președintele fracțiunii PAS în consiliul municipal, a comunicat pentru NM că la întocmirea și aprobarea proiectului au fost încălcate normele de urbanism și însăși procedura de votare.

„Înainte de a vota pentru ceva, consilierii trebuie să ia cunoștință de planul proiectului și de toate documentele corespunzătoare. Noi nu le-am primit. În al doilea rând, a fost anunțat un anumit număr al celor care au votat „pentru”, dar toți acești oameni nu erau în sală”, a remarcat Grădinaru.

În opinia sa, o altă lacună serioasă în planul zonal este absența infrastructurii sociale pe teritoriul complexului locativ sau în apropiere nemijlocită de acesta.

PAS Chișinău

„Există standarde ale urbanismului pe care astfel de complexe ar trebui să le respecte. Dacă dezvoltatorul nu are pe teritoriul său instituții de învățământ, el trebuie să ofere locatarilor o alternativă. În acest caz, distanța până cele mai apropiate școli sau grădinițe nu trebuie să depășească 500 de metri. Astfel de școli cu predare în limba română în această rază nu există. Cel mai apropiat liceu se află la distanța de 1,5 km”, susține consilierul municipal.

Ce spune dezvoltatorul?

NM s-a adresat către compania „Blue Sky” cu solicitarea unui comentariu, însă la momentul publicării acestui articol (în varianta originală – nota trad.), așa și nu am primit un răspuns oficial.

Reporterul NM a sunat la „Blue Sky” și în calitate de potențial cumpărător. Întrebați despre infrastructura conexă a complexului, cei din companie ne-au spus că deocamdată analizează documentele.

„Deocamdată, noi doar demolăm construcțiile vechi de pe acest teritoriu. Încă nu se știe, când vor începe lucrările de construcție, dar proiectul este gata. Este planificată construcția unei grădinițe, iar dacă vor fi cereri, vom putea construi și școală, însă și în aproiere sunt școli”, ne-au răspuns cei din companie.

Ce au spus cei din primărie?

La ședința operativă a serviciilor primăriei din 5 aprilie, Victor Chironda, viceprimarul municipiului Chișinău, responsabil de urbanism și mobilitate urbană, a indicat asupra iresponsabilității dezvoltatorului imobiliar.

„Dezvoltatorii promit că sunt gata să construiască cel puțin un obiect de menire socială – o grădiniță, dacă va apărea această necesitate. Mie îmi par iresponsabile astfel de declarații. Un dezvoltator care și-a asumat această responsabilitate pentru un asemenea obiect, trebuie să asigure locatarilor dreptul la infrastructura socială”, a menționat Chironda.

Viceprimarul a adăugat că, potrivit standardelor contemporane ale urbanismului, dezvoltatorii ar trebui să renunțe la construcția clădirilor care depășesc înălțimea de 10 etaje. El susține că acest lucru nu corespunde standardelor umane.

Chironda n-a spus, ce va face primăria mai departe cu acest proiect și nici dacă va cere revizuirea deciziei.

Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, încă n-a comentat aprobarea Planului Zonal Botanica. El n-a răspuns la apelurile și mesajele NM.

Ce spun arhitecții?

Arhitectul Vitalii Iațiuc, fondatorul atelierului de creație „Cub”, care se ocupă de proiectarea Planului Zonal Botanica, a menționat pentru NM că proiectul corespunde tuturor cerințelor și normativelor.

„Tot ceea despre ce strigă PAS la toate intersecțiile este o simplă manipulare politică, care nu este bazată pe cifre și fapte reale. În proiect sunt îndeplinite toate calculele necesare bazate pe cifre reale, documentate, care au fost coordonate și verificate de instanțele corespunzătoare”, a subliniat Iațiuc.

Solicitat de NM să studieze planul, arhitectul Maxim Calujan consideră că densitatea construcțiilor și numărul potențialilor locatari ai complexului nu permit celor două grădinițe și școlii care există deja să facă față unui flux atât de mare.

„În plus, în partea de nord-vest va mai fi construit un complex. Este o povară enormă nu numai pentru grădinițe și școli, dar și pentru transport. Trebuie să înțelegem că acest complex de la Botanica nu va fi unicul, mai există și alte blocuri. Și acolo trăiesc copii și sunt proprietari de automobile”, a precizat Calujan.

Andrei Vatamaniuc, fondatorul Centrului de Urbanism, afirmă că poziția dezvoltatorului în această situație nu este prea clară.

„Ei spun că dacă oamenii vor dori, vor construi și infrastructura socială. Nu există așa ceva în arhitectură și în urbanism: fie această infrastructură există în proiect și ea este indicată, fie ea lipsește”, a remarcat Vatamaniuc.

El a mai spus că a văzut proiectul pe când activa la primărie și atunci, proiectantul prezenta toate cifrele, tabelele și desenele și afirma că toate acestea sunt suficiente. „De ce acum, imaginea se deosebește de ceea ce a fost anterior, nu știu”, a menționat specialistul.

Eugen Prodan, arhitectul firmei „Gorgona”, a comunicat pentru NM că asemenea planuri se fac pentru a modifica funcționalitatea și densitatea construcțiilor de pe teren.

„Această practică există și în alte țări, cu diferența că autoritățile locale își exprimă cerințele față de plan, iar după elaborarea acestuia, organizează dezbateri publice cu locuitorii din zonă. Fiecare vecin, dacă are argumente, poate contesta documentul. Este un proces îndelungat. Eu am trăit și am lucrat la Stockholm, acest lucru dura acolo ani în șir. Toți își expuneau opiniile în cadrul dezbaterilor, uneori și în pofida dorințelor investitorilor. Întotdeauna țineau cont de interesul public – common good”, a subliniat arhitectul.

Activistul civic Andrei Tudos a declarat că dezvoltatorul proiectului de la Botanica, la fel ca și mulți alții, se axează mai mult pe propriile interese: să construiască un număr cât mai mare de metri patrați de locuințe și să obțină cât mai multe beneficii în termene restrânse.

„Această zonă industrială cu suprafața de 8 ha va fi transformată într-un complex locativ cu codul R7 (cu densitate maximă). Nu-i nimic rău în acest sens dacă este vorba despre un teren mic și în apropierea imediată de el există transport public de mare capacitate și nu un singur autobuz, cel cu nr. 23. Ideea de a atribui un astfel de cod unui teren situat la 500-700 m de magistrală cu un flux bun de transport public nu este una dintre cele mai bune. Mai ales atunci când nu prea există multe locuri libere în grădinițe și în școli”, a precizat Tudos.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: