În Belgorod a fost introdus regimul de „operațiune antiteroristă”. 7 persoane ar fi fost rănite în atacul asupra regiunii

În regiunea rusă Belgorod a fost introdus regimul „operațiune antiteroristă” în contextul atacului din cursul zilei de azi. Totodată, conducerea regiunii a anunțat că 8 persoane au fost rănite în urma atacului.

Guvernatorul Belgorodului, Veaceslav Gladkov, a declarat că „pentru a asigura siguranța cetățenilor” în regiune a fost instrodus regimul „operațiune antiteroristă”. El a precizat că acest regim include măsuri speciale și restricții temporare: de la verificarea identității cetățenilor până la suspendarea activităților industriilor care utilizează substanțe explozive, radioactive, chimice și biologice periculoase.

Totodată, Gladkov a menționat că opt persoane au fost rănite în atac, precizând că decese nu s-au înregistrat. Potrivit guvernatorului, cea mai mare parte a populației a părăsit districtul Graivoron.

„Situația rămâne tensionată”, a spus Gladkov, adăugând că speră că armata rusă va finaliza în curând „operațiunea pe teritoriul regiunii Belgorod”.

Amintim că în după amiaza zilei de 22 mai regiunea Belgorod a fost atacată. Veaceslav Gladkov a anunțat că cartierului urban Graivoron a fost bombardat. Postul rus de stat RT susține că „diversioniștii ucraineni” au capturat un centru culturat din localitatea Gora-Podol. Canalul de Telegram Baza a raportat că, conform datelor preliminare, în zona așezărilor din așezările Glotovo, Kozinka și Gora-Podil au loc bătălii cu DRG-urile ucrainene. În zona Kozinki, potrivit Shot, o dronă a fost doborâtă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că în spatele atacului ar sta o grupă de „diversioniști ucraineni”. Potrivit lui, scopul atacului este distragerea atenției de la pierderea orașului Bahmut de către Ucraina. De cealaltă parte, consilierul șefului biroului prezidențial ucrainean a declarat că autoritățile de la Kiev nu au nimic de-a face cu situația din regiunea Belgord.

***

Amintim că, în seara zilei de 21 mai, fondatorul structurii private militare ruse Wagner, Evghenii Prigojin, a anunțat că a preluat controlul deplin al oraşului ucrainean Bahmut, centrul celei mai lungi şi sângeroase bătălii din război. Ulterior, și președintele Rusiei Vladimir Putin a recunoscut acest fapt, menționând că va oferi distincții de stat tuturor celor care s-au remarcat. Ucraina neagă informația.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri fără Maia Sandu. Pe cine ar vota moldovenii la următorul scrutin prezidențial: sondaj

În rândul cetățenilor din Republica Moldova se înregistrează un nivel ridicat de incertitudine privind opțiunile de vot pentru viitoarele alegeri prezidențiale, la care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida. Asta arată datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat pe 27 mai.

Pe cine ar vota cetățenii la prezidențiale?

Potrivit cercetării sociologice, aproape jumătate dintre respondenți nu au în prezent un favorit clar. Un sfert dintre participanți (25,5%) au declarat că nu știu pentru cine ar vota, 14,4% au spus că nu ar susține niciunul dintre candidații propuși, iar 5% au refuzat să răspundă.

Dintre politicienii menționați, fostul președinte Igor Dodon se află pe primul loc în preferințele respondenților, cu 8,3%. El este urmat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu 6,7%, și de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 6,5%. Fostul prim-ministru Dorin Recean este preferat de 5% dintre respondenți. Pe următoarele poziții se află liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, cu 4%, și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, cu 3,8%.

Următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

Ce partide preferă moldovenii?

Sondajul mai arată și preferințele politice în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. În acest caz, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se află pe primul loc, cu 30,7% din totalul respondenților. Pe locul al doilea se situează Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cu 12,2%, urmat de Partidul „Democrația Acasă”, cu 5,9%. Celelalte formațiuni ar obține sub 5%, sub pragul electoral de intrare în Parlament.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de ±3,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: