Primăria Municipiului Chișinău

În clasa întâi, la Chișinău. Autoritățile: aproape 200 de copii din Ucraina au cerut înmatricularea

Aproape 200 de copii din Ucraina vor merge în clasa I în școlile din Chișinău. Șapte dintre aceștia au ales școlile cu predare în limba română, 31 – în limba ucraineană și peste 150 – cu predare în limba rusă. Potrivit autorităților capitalei, cei mai mulți au solicitat înmatricularea la gimnaziul „Taras Șevcenko” din sectorul Râșcani. 

Pe 3 august, Primăria Chișinău a raportat că tot mai mulți refugiați din Ucraina aleg să-și înscrie copiii în instituțiile de învățământ din capitală. Potrivit autorității, până în prezent, 197 de copii ucraineni au solicitat înmatricularea în clasa I, în 31 de școli municipale.

„7 dintre copiii refugiați ucraineni din clasa I au ales școlile cu predare în limba română. 31 de copii ucraineni înscriși în clasa I vor frecventa instituțiile cu predare în limba ucraineană. 159 de copii refugiați din Ucraina au fost înmatriculați în clasa I în instituțiile municipale cu predare în limba rusă”, au comunicat reprezentanții Primăriei.

Potrivit autorităților, cei mai mulți micuți refugiați din Ucraina au solicitat înmatricularea în clasa I la gimnaziul „Taras Șevcenko” din sectorul Râșcani al capitalei. Administrația gimnaziului a recepționat 50 de cereri din partea familiilor refugiaților din Ucraina.

Autoritățile capitalei au mai spus că, până în prezent, au fost depuse 9 772 de cereri pentru înmatriculare în clasa I în instituțiile municipale de învățământ.

***

Potrivit datelor Ministerului Educației, de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în grădinițele, gimnaziile și liceele din Republica Moldova au fost înscriși circa 2 100 de copii refugiați din Ucraina.

În luna iunie 2024, Ministerul Educației anunța că din septembrie la instituția „Taras Șevcenko” din Chișinău vor fi deschise clase cu predare în limbile ucraineană și română. Ministerul preciza că acest lucru va oferi posibilitatea copiilor refugiaților ucraineni, dar și al etnicilor ucraineni din țara noastră, să-și continue studiile în limba maternă și să se integreze mai ușor în sistemul educațional din Republica Moldova. Clasele vor fi deschise atât la ciclul primar (I și IV), cât și la cel gimnazial (V). Elevii vor studia în limbile ucraineană și română (cu respectarea curriculumului național), iar profesorii vor fi selectați din rândul refugiaților și al cadrelor didactice din țara noastră, cunoscători de limba ucraineană.

Potrivit Ministerului Educației, la instituția „Taras Șevcenko” din municipiul Chișinău studiază în prezent 163 de elevi, dintre care 67 sunt refugiați din Ucraina.

În iulie curent, Rada Supremă a Ucrainei a donat 900 de manuale în limba ucraineană instituției „Taras Șevcenko” din Chișinău. Cu această ocazie, la Chișinău a ajuns deputatul Radei Supreme Mihailo Raduțkii. Parlamentarul ucrainean a declarat că este esențial ca ucrainenii care se află în Moldova să învețe limba română, totodată „păstrarea limbii materne este vitală pentru menținerea identității culturale”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

LIVE Curtea Constituțională hotărăște soarta alegerilor parlamentare din 28 septembrie

Curtea Constituțională decide pe 16 octombrie dacă confirmă sau nu rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, Înalta Curte urmează să decidă asupra validării mandatelor deputaților aleși.

Amintim că, pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare. În aceeași ședință, CEC a stabilit numărul mandatelor de deputat: PAS – 55 de mandate, Blocul „Patriotic” – 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, iar „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate fiecare.

Pe 6 octombrie, CEC a prezentat Curții Constituționale actele necesare pentru confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie și pentru validarea mandatelor deputaților aleși. Conform legii, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor în termen de 10 zile de la primirea actelor, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă a contestațiilor depuse, de către organele electorale și instanțele de judecată, conform procedurilor stabilite. Concomitent, Curtea Constituțională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaților aleși și confirmă listele de candidați supleanți.

Amintim că, în ședința din 3 octombrie, CEC a constatat implicarea Partidului „Democrația Acasă” într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. CEC a precizat, în decizia sa, că există suficiente temeiuri pentru anularea înregistrării partidului. Totuși, pentru că alegerile s-au încheiat deja, instituția nu mai are competența de a face acest lucru. Prin urmare, CEC a anunțat că toate materialele vor fi transmise Curții Constituționale, care va decide dacă validează sau nu rezultatele scrutinului din 28 septembrie.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că o decizie de invalidare a rezultatelor alegerilor parlamentare sau a unor mandate de deputat este „total improbabilă”. Juristul susține că, potrivit legii și practicii Înaltei Curți, astfel de decizii pot fi luate doar în caz de încălcări grave ale procesului electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: