Primăria Municipiului Chișinău

În clasa întâi, la Chișinău. Autoritățile: aproape 200 de copii din Ucraina au cerut înmatricularea

Aproape 200 de copii din Ucraina vor merge în clasa I în școlile din Chișinău. Șapte dintre aceștia au ales școlile cu predare în limba română, 31 – în limba ucraineană și peste 150 – cu predare în limba rusă. Potrivit autorităților capitalei, cei mai mulți au solicitat înmatricularea la gimnaziul „Taras Șevcenko” din sectorul Râșcani. 

Pe 3 august, Primăria Chișinău a raportat că tot mai mulți refugiați din Ucraina aleg să-și înscrie copiii în instituțiile de învățământ din capitală. Potrivit autorității, până în prezent, 197 de copii ucraineni au solicitat înmatricularea în clasa I, în 31 de școli municipale.

„7 dintre copiii refugiați ucraineni din clasa I au ales școlile cu predare în limba română. 31 de copii ucraineni înscriși în clasa I vor frecventa instituțiile cu predare în limba ucraineană. 159 de copii refugiați din Ucraina au fost înmatriculați în clasa I în instituțiile municipale cu predare în limba rusă”, au comunicat reprezentanții Primăriei.

Potrivit autorităților, cei mai mulți micuți refugiați din Ucraina au solicitat înmatricularea în clasa I la gimnaziul „Taras Șevcenko” din sectorul Râșcani al capitalei. Administrația gimnaziului a recepționat 50 de cereri din partea familiilor refugiaților din Ucraina.

Autoritățile capitalei au mai spus că, până în prezent, au fost depuse 9 772 de cereri pentru înmatriculare în clasa I în instituțiile municipale de învățământ.

***

Potrivit datelor Ministerului Educației, de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în grădinițele, gimnaziile și liceele din Republica Moldova au fost înscriși circa 2 100 de copii refugiați din Ucraina.

În luna iunie 2024, Ministerul Educației anunța că din septembrie la instituția „Taras Șevcenko” din Chișinău vor fi deschise clase cu predare în limbile ucraineană și română. Ministerul preciza că acest lucru va oferi posibilitatea copiilor refugiaților ucraineni, dar și al etnicilor ucraineni din țara noastră, să-și continue studiile în limba maternă și să se integreze mai ușor în sistemul educațional din Republica Moldova. Clasele vor fi deschise atât la ciclul primar (I și IV), cât și la cel gimnazial (V). Elevii vor studia în limbile ucraineană și română (cu respectarea curriculumului național), iar profesorii vor fi selectați din rândul refugiaților și al cadrelor didactice din țara noastră, cunoscători de limba ucraineană.

Potrivit Ministerului Educației, la instituția „Taras Șevcenko” din municipiul Chișinău studiază în prezent 163 de elevi, dintre care 67 sunt refugiați din Ucraina.

În iulie curent, Rada Supremă a Ucrainei a donat 900 de manuale în limba ucraineană instituției „Taras Șevcenko” din Chișinău. Cu această ocazie, la Chișinău a ajuns deputatul Radei Supreme Mihailo Raduțkii. Parlamentarul ucrainean a declarat că este esențial ca ucrainenii care se află în Moldova să învețe limba română, totodată „păstrarea limbii materne este vitală pentru menținerea identității culturale”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: