În dosarul lui Bețișor a apărut Pleșca? Cum a fost eliberat un businessman pentru €50 mii și ce atribuție are Platon în acest sens 

NM a aflat că în dosarul penal cu privire la corupere pasivă deschis împotriva ex-procurorului Adriana Bețișor ar putea figura și Ion Pleșca, fostul președinte al Curții de Apel. Cei de la procuratură nu au confirmat această informație, dar nici nu au infirmat-o. NM prezintă, ce se știe despre dosarul lui Ruslan Doboș care, potrivit anchetei, a fost eliberat cu implicarea lui Bețișor pentru 50 mii de euro, dar și ce contribuție are în acest sens Veaceslav Platon.

Ce se știe despre dosarul lui Bețișor

Procuratura Generală a anunțat la 21 aprilie că pe numele Adrianei Bețișor a fost deschis un dosar penal. Ea este bănuită de „corupere pasivă”. Potrivit anchetei, în anul 2018, Bețișor a promis că pentru 50 mii de euro îl va elibera pe Ruslan Doboș, om de afaceri care a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Conform informațiilor procuraturii, concubina lui Doboș i-a transmis banii lui Bețișor. După aceasta, businessmanul a fost eliberat. De asemenea, Procuratura Generală a comunicat că după ce va înainta acuzația împotriva lui Bețișor, va decide dacă va cere vreo măsură preventivă pentru ea.

Adriana Bețișor nu-și recunoaște vina. Ea a menționat într-un comentariu pentru TV8 că dosarul său se bazează pe plângerea unei persoane „care anterior a depus mărturii împotriva lui Veaceslav Platon”. „Cred că niște oameni cu intenții rele recurg la astfel de calomnii și acuzații grave împotriva mea”, a spus Bețișor. Ea a mai menționat că nu a luat niciun fel de bani și că nu a fost niciodată în localul în care, potrivit plângerii, i-au fost transmiși banii.

Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Serviciul de Informații și Securitate efectuează investigațiile în cazul lui Bețișor.

Ce se știe despre dosarul lui Doboș

Ruslan Doboș a fost adjunctul directorului general și directorul financiar al Companiei de asigurări ASITO. Presa a scris despre acesta că este o persoană din anturajul lui Platon. În anul 2016, Doboș a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru tentativa de a-și atribui bunuri străine și pentru retragerea unei sume mari de bani din ASITO. Instanța l-a mai obligat pe Doboș să achite companiei de asigurări prejudicii de 3 milioane de lei.

În anul 2018, Curtea de Apel (CA) a anulat decizia instanței primare și l-a declarat pe Doboș vinovat de „provocare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere”, condamnându-l la 1 an, 11 luni și 5 zile de închisoare. Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia cu privire la achitarea celor 3 milioane.

Dosarul a fost examinat la Curtea de Apel de către un complet de magistrați condus de Ludmila Ouș. Aceasta s-a plâns la CSM (NM are la dispoziție o copie a plângerii) că Ion Pleșca, președintele de atunci al CA și Adriana Bețișor, procuror al Procuraturii Anticorupție, au forțat-o să emită o sentință de achitare pe numele lui Doboș. „De fiecare dată el [Pleșca] afirma că este indicație de sus, ca acestea sunt solicitările procurorului general [Eduard Harunjen] și ale procurorului Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor și că nimeni nu va contesta această decizie”, a menționat Ouș.

Potrivit afirmațiilor sale, procurorii au cerut achitarea lui Doboș, pentru că acesta a depus mărturii împotriva lui Platon. „Când Doboș a fost dus la Curtea de Apel, procurorii de la Procuratura Anticorupție i-au cerut declarații împotriva lui Platon fără permisiunea judecătorilor”, a scris Ouș în plângerea sa. Magistrata a remarcat că afirmațiile sale sunt confirmate de faptul că pe numele lui Platon a fost inițiat un nou dosar penal în baza declarațiilor lui Doboș, iar suma care era indicată în cauza lui Doboș a fost atribuită lui Vladimir Filat.

Judecătoarea Ouș a mai menționat în plângerea sa că după ce a refuzat să îndeplinească cerința de a-l achita pe Doboș, Pleșca și Bețișor au început să facă presiuni asupra procurorului care gestiona acest caz. Dar, potrivit magistratei, și procurorul a refuzat să îndeplinească această cerință. Și atunci, Bețișor a obținut ca dosarul lui Doboș să fie transmis altui procuror – lui Vitalie Călugăreanu, a mai remarcat Ouș. Magistrata consideră că procurorul de caz a fost schimbat ilegal.

Ce (nu) spune procuratura

NM a aflat că acum mai bine de un an, Ludmila Ouș s-a adresat către Procuratura Anticorupție și a comunicat despre circumstanțele în care a fost eliberat Doboș. Câteva zile mai târziu, Pleșca a demisionat benevol din funcția de judecător al Curții de Apel. Un dosar penal împotriva lui Pleșca nu a fost inițiat. Ludmila Ouș a încercat să conteste în instanță refuzul de a deschide un dosar penal împotriva lui Pleșca.

NM s-a adresat după un comentariu al Procuraturii Generale și a solicitat să se precizeze dacă Pleșca figurează în dosarul penal împotriva lui Bețișor, despre care procurorii au anunțat la 21 aprilie 2021. Cei de la procuratură nu au confirmat această informație, dar nici nu au infirmat-o. „La această etapă, procurorii nu pot comunica detalii din dosar, pentru a nu dăuna anchetei”, au comunicat cei de la Procuratura Generală pentru NM. Totodată, cei de la PG au promis că mai târziu „vor comunica despre modul în care se desfășoară ancheta”.

Ce se știe despre Bețișor

În anul 2011, imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, Adriana Bețișor a fost angajată la Procuratura Anticorupție. În anul 2017, a fost numită în funcția de adjunct al directorului acestei procuraturi, iar în luna mai 2019 – director interimar al Procuraturii Anticorupție. În luna august 2019, peste două luni după fuga lui Vladimir Plahotniuc din țară și schimbarea guvernării, Bețișor a demisionat din organele procuraturii. În anul 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a recunoscut că în timpul activității sale, Bețișor a admis abateri disciplinare. Însă aceasta nu a fost trasă la răspundere, deoarece demisionase deja.

Adriana Bețișor este cunoscută prin faptul că având un stagiu relativ mic de activitate în calitate de procuror, a primit în gestiune dosare de rezonanță, inclusiv din cele despre „furtul miliardului”. În anul 2012, ea a condus un grup de procurori care au efectuat percheziții în companiile lui Veaceslav Platon. În anul 2013, a gestionat dosarul lui Leonid Volneanschi, proprietarul centrului comercial Elat, care a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari. Omul de afaceri și avocații acestuia susțineau că dosarul a fost fabricat, iar dovezile – falsificate. În prezent, dosarul penal se află la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

La fel, Bețișor a condus la Procuratura Anticorupție un grup care s-a ocupat de investigarea furtului miliardului. Aceasta a gestionat unul dintre dosarele penale ale lui Ilan Șor (dosarul nu a fost transmis în instanță până în prezent), precum și cazul firmei Caravita și a lui Ion Rusu, rudă cu ex-premierul Vladimir Filat. Bețișor a gestionat și dosarul lui Vladimir Filat care, în consecință, a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Ambele procese – împotriva lui Rusu și împotriva lui Filat – s-au desfășurat cu ușile închise, iar avocații indicau asupra caracterului inechitabil al urmăririi penale și al procesului de judecată. În prezent, CEDO examinează cererea lui Filat împotriva Moldovei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța „Moldovenii”/Facebook

Case din donații, terenuri la preț simbolic și mașini de lux: averea candidaților Alianței „Moldovenii” la funcția de deputat

Partidul Alianța „Moldovenii” a intrat pentru prima dată în cursa electorală, la scrutinul din 28 septembrie, cu promisiunea unei economii mai puternice, a unei industrii dezvoltate și a investițiilor care să aducă noi locuri de muncă. Lansată în 2021, formațiunea propune 57 de candidați – printre care foști deputați, juriști, fermieri, medici și chiar un frizer. Liderii partidului spun că mizează atât pe voturile din țară, cât și pe cele din diasporă și promit să dezvolte relații comerciale cu peste 150 de state, „fără a se limita la factori geopolitici”: „Noi suntem generația care va determina viitorul Moldovei”. Dincolo de aceste promisiuni, NM a analizat declarațiile de avere și interese personale pentru a vedea cu ce bunuri și venituri au intrat în cursă primii cinci candidați ai formațiunii.

Roșca: datorii de trei ori mai mari decât venitul, teren… primit donație

Lista Partidului Alianța „Moldovenii” este deschisă de Denis Roșca, liderul formațiunii, economist de profesie.

Pentru anul trecut, Roșca a raportat venituri de aproape 182 de mii de lei obținute din servicii de consultanță, la care s-au adăugat aproximativ 99 de mii de lei sub formă de indemnizații pentru copii.

În ceea ce privește proprietățile, din 2007 deține un teren intravilan, primit prin donație și evaluat la puțin peste 3 mii de lei. Totodată, declară un apartament de 87 m², cumpărat în 2019, pe care îl deține în proporție de 50% și care are o valoare de peste 601 mii de lei.

La capitolul mijloace de transport, candidatul utilizează din 2017 o Toyota Avensis, fabricată în 2005, evaluată la 100 de mii de lei.

Roșca mai declară un credit de 600 de mii de lei, contractat în 2018, cu dobândă de 0%, care urmează să fie rambursat în termen de zece ani.

Roșca Denis by EcaterinaNaconecinîi

Roibu: economii modeste, venituri – generoase

Pe locul al doilea pe lista pentru fotoliul de deputat candidează Dumitru Roibu, vicepreședinte al Partidului Politic Alianța „Moldovenii”, politolog și activist civic.

Pentru anul trecut, Roibu a raportat venituri de circa 511 mii de lei, dintre care aproximativ 482 de mii din salarii obținute la AO „Alianța Națională YMCA”, Fundația pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava” și compania Nectar-S S.R.L.

Veniturile familiei au fost completate cu peste 427 de mii de lei – concediu de maternitate și indemnizații acordate inclusiv la nașterea și creșterea copilului.

În 2024, candidatul a intrat în posesia unui apartament de 46 m². Valoarea de piață declarată a proprietății este de 50 de mii de euro.

La capitolul economii, Roibu declară sume modeste: aproximativ 48 de euro și 1.355 de lei.

Roibu Dumitru by EcaterinaNaconecinîi

Pascaru: venituri mici, terenuri la preț simbolic, dar mașini de lux

Pe locul trei pe lista Alianța „Moldovenii” candidează Nicolae Pascaru – politolog, membru al Consiliului Politic Național al formațiunii, fost deputat și ex-consilier municipal ales anterior pe listele Partidului Socialiștilor.

Potrivit declarației de avere și interese depuse la CEC, Pascaru a raportat pentru anul 2024 venituri de 173 de mii de lei din salariile încasate de la AO „Alianța Națională YMCA” și Fundația pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava”.

În perioada 2015–2020, candidatul a intrat în posesia a patru terenuri intravilane. Trei dintre acestea au fost achiziționate la prețuri simbolice, de câteva ori mai mici decât valoarea declarată (1.789 lei față de 10 mii, 3.255 lei față de 15 mii și 745 lei față de o mie de lei), „la decizia vânzătorului”, după cum menționează Pascaru în declarație. Cel mai scump teren este trecut cu suma de 240 de mii de lei, fiind cumpărat la licitație.

În 2024, Pascaru a devenit proprietarul unei case de locuit de 176 m², evaluată la aproape 186 de mii de lei, însă cu o valoare de piață de aproximativ 600 de mii. El precizează că imobilul a fost evaluat în iulie 2025, construcția fiind „executată cu forțe proprii în perioada 2018-2024”.

Deși veniturile sale sunt modeste, Pascaru declară două automobile: o Toyota Corolla Cross fabricată în 2024 și cumpărată anul acesta cu 21.200 de euro, precum și un Jaguar E-Pace din 2019, evaluat la 30.500 de euro, pe care îl deține din același an.

Pascaru Nicolae by EcaterinaNaconecinîi

Marahovschi: donații generoase, economii în valută și Tesla în garaj

Pe locul patru pe lista Alianța „Moldovenii” candidează Victor Marahovschi, jurist de profesie, fost ofițer în structurile de grăniceri ale Republicii Moldova, în prezent secretar general al formațiunii politice.

Potrivit declarației de avere pentru anul trecut, Marahovschi a obținut venituri de aproape 221 de mii de lei din salariul la Piscicola Ivancea SRL. Din aceeași companie, soția sa a ridicat un salariu de peste 9 mii de lei. Veniturile familiei au fost completate cu peste 56 de mii de lei din indemnizații.

În 2015, familia a intrat în posesia unui teren de 4,94 ari, primit prin donație, evaluat la peste 462 de mii de lei.

În același an, a mai primit prin donație trei bunuri imobile în valoare totală de peste 367 de mii de lei: o casă de locuit de 83 m², un garaj de 24 m² și o „altă avere imobilă” de aproape 14 m², fără a fi specificate detalii. Doi ani mai târziu, familia și-a procurat un apartament de 107 m², evaluat la peste 658 de mii de lei, conform prețului de piață.

În garaj, familia Marahovschi are o Tesla Model 3 fabricată în 2021, cumpărată în 2023 și evaluată la 300 de mii de lei.

În cele cinci conturi bancare, familia a acumulat economii în mai multe valute: peste 258 de mii de lei, 19.850 de euro și 2.343 de lei românești.

Marahovschi Victor by EcaterinaNaconecinîi

Bondarenco: bunuri, cumpărate la licitație și… datorii

Pe locul cinci pe lista pentru funcția de deputat din partea formațiunii conduse de Denis Roșca candidează Alexandru Bondarenco, jurist de profesie.

Potrivit declarației de avere, Bondarenco a obținut anul trecut venituri salariale din cinci surse, în sumă de puțin peste 334 de mii de lei. Veniturile au fost completate cu 56 de mii de lei din vânzarea unui automobil și alți 24 de mii de euro din înstrăinarea unui imobil.

În 2025, candidatul Alianței „Moldovenii” a intrat în posesia unui teren agricol de 5 ari, cumpărat la licitație publică pentru peste 52 de mii de lei. Tot în acest an, el a procurat și un apartament de 42 m², pentru care a plătit 66 de mii de euro.

Bondarenco declară, de asemenea, un apartament de 31 m² pe care îl are în folosință din 2022, în baza unui contract de locațiune, cu o valoare declarată de 3 mii de lei. În 2018, a moștenit un teren pe care este amplasată o casă de 45 m², devenind proprietar al acestora.

La capitolul mijloace de transport, candidatul deține un Ford Mondeo fabricat în 2017, procurat la licitație publică pentru 176 de mii de lei în 2023.

Bondarenco mai declară un credit contractat în 2025, în valoare de 900 de mii de lei, cu o dobândă de 7,8%, scadent în anul 2041.

Bondarenco Alexandru by EcaterinaNaconecinîi


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: