În luna martie a crescut brusc volumul creditelor. Moldova alunecă spre o „groapă cu datorii” sau începe să-și revină?

Volumul creditelor noi în Moldova a crescut brusc în luna martie – până la 3,5 miliarde de lei. Experții susțin că aceasta este o creștere sezonieră și că majorarea creditării nu înseamnă că populația și afacerile alunecă spre o „groapă cu datorii”. Dimpotrivă, dacă așa va fi și mai departe, e posibil ca economia moldovenească să înceapă să se restabilească mai repede, consideră aceștia.

Volumul creditelor noi în Modova a crescut în luna martie 2021 de aproape două ori comparativ cu luna ianuarie – până la 3,5 miliarde de lei. Astfel, s-a restabilit creșterea după primele luni ale anului marcate de eșecuri.

În luna martie, s-au acordat chiar mai multe credite decât în luna decembrie.

Companiile au primit cele mai multe împrumuturi –circa 2,3 miliarde de lei.

Însă ritmurile de creștere a creditării sunt mai mari în rândul cetățenilor. Acestora le-au fost acordate 1,2 miliarde de lei, cu 85 la sută mai mult decât în luna ianuarie.

Dar cel mai mult a crescut volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de antreprenoriat – de 3,3 ori.

S-a majorat și volumul creditării ipotecare –acesta aproape că s-a dublat.

La sfârșitul lunii martie, s-au acordat peste 35,6 mii de credite. Circa 80 la sută din aceste împrumutiri au fost acordate de cele mai mari patru bănci – Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbanca.

Peste 80% dintre creditele pentru antreprenori au fost acordate pe un termen mai mare de un an, adică acestea sunt pe termen mediu și pe termen lung. Comerțul și industria alimentară sunt domeniile care împrumută cel mai mult.

Expertul Veaceslav Ioniță recomandă să se acorde atenție portofoliului de creditare al băncilor. În primul trimestru, volumul acestuia a crescut de la 45 miliarde de lei până la 46,6 miliarde de lei. Circa 7,2% din acest volum sunt credite neperformante. Volumul acestora crește nesemnificativ, dar în ansamblu, cota împrumuturilor respective în volumul de creditare este în scădere.

Apropo, conform datelor Băncii Naționale, portofoliul de creditare a crescut într-un an cu 4,5 miliarde, sau cu peste 10%.

Cea mai mare parte a portofoliului, sau 29,5 miliarde, o constituie creditele pentru afaceri.

Datoriile cetățenilor Moldovei pentru credite (raportul datorie față de PIB) constituie 8,3%. Acest raport este extrem de scăzut, mai ales în comparație cu alte țări. Astfel, în economiile în curs de dezvoltare, acest nivel atinge 30-40% din PIB, iar în cele dezvoltate – depășește de obicei 50%.

În general, portofoliul de creditare al Moldovei (afacerile și populația) constituie circa 22% din PIB. În Ucraina, această cotă depășește 25%, iar în țările europene – peste 50%.

Ioniță menționează că deși creditarea este în creștere, e prematur să ne îngrijoreze povara datoriilor cetățenilor.

„Comparativ cu alte țări, creditarea în Moldova este încă la un nivel foarte scăzut. Este bine că băncile reduc ratele, identifică produse noi pentru a încuraja împrumuturile care pot restabili cererea de consum”, a subliniat expertul.

Potrivit afirmațiilor sale, în mod tradițional, creșterea împrumuturilor pentru afaceri ține de lansarea lucrărilor agricole, inclusiv semănatul, achiziția de îngrășăminte, pesticide și tehnică, reparația și construcția diferilor obiective. Ioniță a adăugat că dacă ritmurile de creștere a creditării se vor menține și în continuare, se va putea miza pe o relansare mult mai activă a economiei după coronavirus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: