În Moldova oamenii au început să câștige mai mult, dar veniturile s-au devalorizat. Cu cât?

În ultimii cinci ani, în Moldova a crescut numărul persoanelor care primesc salarii mai mari de 10 mii de lei. În același timp, capacitatea de cumpărare a leului moldovenesc s-a diminuat cu 39% comparativ cu anul 2014. Acestea sunt concluziile expertului economic Veaceslav Ioniță, după ce a studiat datele Biroului Național de Statistică despre salariul în Moldova pentru anul 2019.

Conform calculelor lui Ioniță, pe care le-a publicat pe pagina sa de Facebook, peste 70 de mii de persoane au primit anul trecut salarii de peste 10 mii de lei. Aceasta înseamnă de 4,5 ori mai mult decât în anul 2014, când 15,6 mii de persoane primeau astfel de salarii. Cota lor a constituit în anul 2014 doar 3,4%, iar în 2019, a ajuns până la 15,8% din numărul total de angajați salariați.

Pentru prima dată, acest grup de angajați a depășit numărul celor care primesc un salariu mai mic de 3 mii de lei (deosebit de mic).

În anul 2019, un salariu atât de mic revenea unui număr de 62,8 mii de persoane. În anul 2014, numărul lor era de peste 215 mii – o jumătate din salariați. În prezent, cota lor s-a micșorat până la 14%.

În același timp, expertul a constatat că a scăzut esențial – cu 39% – capacitatea de cumpărare a leului în această perioadă. De exemplu, în anul 2014, cu un salariu de 3000 de lei se putea cumpăra ceea pentru ce acum ar trebui să se cheltuiască 4200 de lei.
Menționăm că potrivit datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu pe economie a ajuns în anul 2019 până la 7356 de lei, fiind în creștere în termeni reali cu aproape 9% comparativ cu anul 2018.

Cele mai mari salarii revin angajaților din telecomunicații și tehnologii informaționale – 17,6 mii de lei. Cele mai mici – 5,3 mii de lei – angajaților din cultură și arte.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Zaharova, după ce Chișinăul a decis să închidă Centrul rus de știință și cultură: „Tabăra rusofobă”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a respins acuzațiile autorităților Republicii Moldova, potrivit cărora Centrul rus de știință și cultură din Chișinău ar fi implicat în acțiuni menite să submineze suveranitatea țării. Aceasta susține că instituția se ocupă de „păstrarea patrimoniului cultural rus”. Totodată, Zaharova a calificat decizia Chișinăului de a închide acest centru drept „o inițiativă antirusă”. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 7 noiembrie.

Se afirmă că ar fi întreprinse anumite „acțiuni îndreptate spre subminarea suveranității țării”. Când vor închide acest centru, vor înceta oare să spună că suveranitatea lor este amenințată? Sau vor continua? Și asta trebuie de monitorizat. Nu au fost prezentate niciun fel de detalii concrete sau dovezi. (…) De fapt, Centrul rus se ocupă de păstrarea patrimoniului cultural rus multisecular pe pământ moldovenesc, este un loc de unitate pentru un număr mare de locuitori ai Moldovei și îi ajută pe absolvenții moldoveni să fie admiși pe locuri bugetare la cele mai bune universități din Rusia”, a declarat Maria Zaharova.

Totodată, reprezentanta Ministerului rus de Externe a acuzat Chișinăul de acțiuni împotriva Rusiei. „Inițiativele antiruse de acest fel demonstrează că autoritățile moldovenești continuă cursul de rupere a legăturilor tradiționale cu țara noastră și de integrare artificială în tabăra rusofobă”, a spus ea.

Amintim că, pe 5 noiembrie, Guvernul a aprobat și va înainta în Parlament un proiect de lege privind denunțarea acordului moldo-rus în baza căruia activează Centrul rus de știință și cultură. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că în contextul tentativelor de destabilizare și atacurilor de informaționale ale Moscovei în Republica Moldova, acordul respectiv ar putea fi folosit de Federația Rusă pentru a promova „narative distorsionate” și reprezintă „un risc pentru securitatea informațională a țării”. De asemenea, el a spus că sub acoperirea acest centru „se desfășoară acțiuni de subminare a suveranității” statului.

Pe 7 noiembrie, Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul formațiunii de guvernământ, a declarat că legislativul va vota proiectul privind denunțare în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: