În Moldova oamenii au început să câștige mai mult, dar veniturile s-au devalorizat. Cu cât?

În ultimii cinci ani, în Moldova a crescut numărul persoanelor care primesc salarii mai mari de 10 mii de lei. În același timp, capacitatea de cumpărare a leului moldovenesc s-a diminuat cu 39% comparativ cu anul 2014. Acestea sunt concluziile expertului economic Veaceslav Ioniță, după ce a studiat datele Biroului Național de Statistică despre salariul în Moldova pentru anul 2019.

Conform calculelor lui Ioniță, pe care le-a publicat pe pagina sa de Facebook, peste 70 de mii de persoane au primit anul trecut salarii de peste 10 mii de lei. Aceasta înseamnă de 4,5 ori mai mult decât în anul 2014, când 15,6 mii de persoane primeau astfel de salarii. Cota lor a constituit în anul 2014 doar 3,4%, iar în 2019, a ajuns până la 15,8% din numărul total de angajați salariați.

Pentru prima dată, acest grup de angajați a depășit numărul celor care primesc un salariu mai mic de 3 mii de lei (deosebit de mic).

În anul 2019, un salariu atât de mic revenea unui număr de 62,8 mii de persoane. În anul 2014, numărul lor era de peste 215 mii – o jumătate din salariați. În prezent, cota lor s-a micșorat până la 14%.

În același timp, expertul a constatat că a scăzut esențial – cu 39% – capacitatea de cumpărare a leului în această perioadă. De exemplu, în anul 2014, cu un salariu de 3000 de lei se putea cumpăra ceea pentru ce acum ar trebui să se cheltuiască 4200 de lei.
Menționăm că potrivit datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu pe economie a ajuns în anul 2019 până la 7356 de lei, fiind în creștere în termeni reali cu aproape 9% comparativ cu anul 2018.

Cele mai mari salarii revin angajaților din telecomunicații și tehnologii informaționale – 17,6 mii de lei. Cele mai mici – 5,3 mii de lei – angajaților din cultură și arte.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Miting la Comrat „în apărarea autonomiei și în susținerea bașcanei”: a fost citită o rezoluție

Pe 26 aprilie, la Comrat a avut loc un miting „în apărarea autonomiei găgăuze și în susținerea bașcanei Evghenia Guțul”, relatează Gagauznews. La acțiune, participanții au ieșit cu pancarte, iar la final a fost dată citire unei rezoluții, în care s-a cerut eliberarea bașcanei, stabilirea unei noi date a alegerilor pentru Adunarea Populară de la Comrat și desfășurarea acestora în conformitate cu regulile locale.

Potrivit sursei citate, mitingul de la Comrat a avut loc pe fondul tensiunilor dintre autoritățile centrale și autonomie.

Participanții miting au ieșit cu pancarte cu următoarele mesaje: „Libertate bașcanei Găgăuziei – libertate Evgheniei Guțul”, „Moldova – garant al Găgăuziei sau lichidator?”, „Bașcanul – deținut politic!”, „Noi suntem pentru independență!”, „Cerem PAS să respecte Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei!”.

Conform sursei citate, Mihail Vlah, consilierul bașcanei, a afirmat că „presiunea asupra autonomiei se intensifică”. „Vedem o presiune colosală asupra Găgăuziei, zeci de mii de amenzi. Bașcanul Găgăuziei se află în continuare în închisoare din motive politice inventate. Apare întrebarea firească: de ce se întâmplă acest lucru?”, a spus Vlah.

Vicepreședintele Comitetului Executiv al autonomiei, Ilia Uzun, a făcut apel către autoritățile centrale „să nu împiedice desfășurarea alegerilor democratice în autonomie”.

La finalul manifestației a fost dată citire unei rezoluții. În aceasta s-a cerut eliberarea Evgheniei Guțul. Totodată, s-a solicitat autorităților din Găgăuzia organizarea alegerilor în conformitate cu regulile locale. În același timp, a fost condamnată „poziția trădătoare” a „unor deputați din autonomie și a unor primari” cu privire la desfășurarea alegerilor din regiune „în conformitate cu legea electorală a Republicii Moldova”. De asemenea, s-a cerut ca deputații locali să stabilească o nouă dată pentru alegeri.

***

Menționăm că bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pe 5 august 2025, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”.

***

Amintim că recent șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale, care au menționat că întrevederile au avut loc în contextul blocajului apărut în procesul de organizare a alegerilor în autonomie.

În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru, potrivit instituției prezidențiale.

În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: