În Moldova oamenii au început să câștige mai mult, dar veniturile s-au devalorizat. Cu cât?

În ultimii cinci ani, în Moldova a crescut numărul persoanelor care primesc salarii mai mari de 10 mii de lei. În același timp, capacitatea de cumpărare a leului moldovenesc s-a diminuat cu 39% comparativ cu anul 2014. Acestea sunt concluziile expertului economic Veaceslav Ioniță, după ce a studiat datele Biroului Național de Statistică despre salariul în Moldova pentru anul 2019.

Conform calculelor lui Ioniță, pe care le-a publicat pe pagina sa de Facebook, peste 70 de mii de persoane au primit anul trecut salarii de peste 10 mii de lei. Aceasta înseamnă de 4,5 ori mai mult decât în anul 2014, când 15,6 mii de persoane primeau astfel de salarii. Cota lor a constituit în anul 2014 doar 3,4%, iar în 2019, a ajuns până la 15,8% din numărul total de angajați salariați.

Pentru prima dată, acest grup de angajați a depășit numărul celor care primesc un salariu mai mic de 3 mii de lei (deosebit de mic).

În anul 2019, un salariu atât de mic revenea unui număr de 62,8 mii de persoane. În anul 2014, numărul lor era de peste 215 mii – o jumătate din salariați. În prezent, cota lor s-a micșorat până la 14%.

În același timp, expertul a constatat că a scăzut esențial – cu 39% – capacitatea de cumpărare a leului în această perioadă. De exemplu, în anul 2014, cu un salariu de 3000 de lei se putea cumpăra ceea pentru ce acum ar trebui să se cheltuiască 4200 de lei.
Menționăm că potrivit datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu pe economie a ajuns în anul 2019 până la 7356 de lei, fiind în creștere în termeni reali cu aproape 9% comparativ cu anul 2018.

Cele mai mari salarii revin angajaților din telecomunicații și tehnologii informaționale – 17,6 mii de lei. Cele mai mici – 5,3 mii de lei – angajaților din cultură și arte.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo respinge acuzațiile că ar fi „omul PAS”: „Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea”

Alexandr Stoianoglo, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi apropiat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și sugerează că are divergențe politice cu actuala conducere a țării. Totuși, candidatul a declarat că, în cazul în care va câștiga scrutinul, nu va permite ca aceste divergențe să afecteze dialogul cu autoritățile centrale și că va negocia în interesul locuitorilor autonomiei. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare pe 16 noiembrie.

„După primul tur, se spune din nou că sunt „omul PAS”. Atitudinea mea față de actuala guvernare este bine cunoscută și nu am niciun motiv să mi-o schimb. Dar nu intenționez să-mi transfer divergențele politice asupra relațiilor dintre Comrat și Chișinău. De prea multe ori, pentru conflictele politice ale altora ajung să plătească oamenii de rând. Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea. La fel, guvernarea nu trebuie să mă placă pentru a-și îndeplini obligațiile față de locuitorii Găgăuziei”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că negocierile cu autoritățile de la Chișinău sunt inevitabile, însă trebuie să se desfășoare transparent și să vizeze investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea autonomiei. „Mă interesează doar acele înțelegeri de pe urma cărora va avea de câștigat fiecare locuitor al Găgăuziei”, a subliniat Stoianoglo.

Totodată, candidatul a îndemnat alegătorii să-l judece după acțiunile sale.

„Celor care mă consideră „omul PAS” le spun: nu vă grăbiți să vă schimbați părerea. Judecați-mă după faptele mele, nu după vorbe – nici ale mele, nici ale criticilor mei”, a menționat acesta.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

***

Anterior, pe rețelele de socializare s-a vehiculat Stoianoglo că ar fi „candidatul partidului de guvernare” la funcția de bașcan. Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a negat informațiile, catalogându-le drept false. La rândul său, Stoianoglo a spus că nu ar avea nicio legătură cu PAS și nici cu altă formațiune politică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: