Statul va cheltui cel puțin 5 miliarde de lei în sezonul rece al anului pentru compensațiile la căldură. Suma ar putea crește, dacă tariful gazelor naturale va fi mai mare de 23 de lei pentru un metru cub. Ministrul Muncii și Protecției Sociale dă asigurări că majoritatea cetățenilor vor primi compensații la gaz și energie termică, iar dacă prețul va crește brusc la energie electrică, Guvernul va compesa parțial și factura la lumină, notează IPN.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că în luna octombrie toți cetățenii vor trebui să completeze formularul vulnerabilității energetice, unde va fi indicat numărul de membri ai familiei, bugetul familiei și modalitatea de încălzire. În baza acestor date, statul va calcula gradul de vulnerabilitate energetică a fiecărei familii pentru a stabili suma compensațiilor. Potrivit ministrului, este examinată opțiunea ca statul să garanteze un tarif plafon pentru fiecare din cele 4 categorii de vulnerabilitate energetică.
„Sistemul va lua în calcul componența familiei. Din venitul total al familiei se extrag cheltuielile necesare pentru viață și din bugetul care rămâne, vedem cât reprezintă energia. Acest procentaj va încadra familia într-o categorie de vulnerabilitate. Soluția despre care se vorbește în Guvern este să stabilim un tarif care va fi garantat pentru un anumit volum, în limita plafonului care anul trecut a fost 150 de metri cubi, este posibil ca și în acest an să avem plafon, și un tarif garantat pentru fiecare categorie de vulnerabilitate. Va fi normal ca lumea să simtă creșterea puțin, dar am crescut veniturile oamenilor, pensiile atât cât s-a putut. Dacă tariful se menține în jur de 23 de lei, avem nevoie de 5 miliarde de lei pentru compensații”, a explicat ministrul Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.
În prezent, 70% din necesarul țării de energie electrică este procurat de la Centrala de la Cuciurgan la un preț mai mic față de energia importată din Ucraina. Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, în eventualitatea în care tariful la energia electrică va crește, Guvernul ar putea veni cu compensații și pentru energia electrică.
„Acest sistem informațional și această platformă de vulnerabilitate energetică va atribui o categorie de vulnerabilitate fiecărei familii, dacă la un moment dat prețul uneia dintre cele 3 surse energetice va crește substantial, Guvernul poate interveni și va acorda compensații direct în factură, așa cum s-a întâmplat în cazul gazului natural și a energiei termice. Am discutat cu colegii de la Premier Energy, cum putem face acest lucru la nivel tehnic. Scopul mecanismului este ca oamenii să poată să-și achite facturile, dacă facturile vor fi exorbitante, Guvernul va interveni”, a spus ministrul Marcel Spatari.
Anterior, ministrul Finanțelor a declarat că o mare parte din comepsațiile pentru energie din acest an vor fi achitate din granturile oferite de statele europene. Este vorba despre 75 de milioane de euro, bani oferiți deja de Uniunea Europeană, un grant de 40 de milioane de euro anunțat de guvernul Germaniei, un grant de 10 milioane de euro, promis de Guvernul României.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic.Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”
În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”
Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.
La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.
Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:
„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.
În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.
Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie
Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.
Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.
Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.
În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.
În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.
Amenințări și ingerințe rusești:
Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.
Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.
Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.
***
Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.
Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.
Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
