„Planul de consolidare a rezilienței democratice”, aprobat la ședința Consiliului Național de Securitate (CNS), va fi implementat de mai multe instituții, inclusiv de cele care fac parte din CNS. Informația a fost comunicată pentru NM de către reprezentanții Președinției, care au adăugat că Maia Sandu va monitoriza implementarea planului. Totodată, reprezentanții instituției prezidențiale au declarat că „planul nu prevede un buget separat”.
Întrebați de NewsMaker care instituții vor pune în aplicare planul aprobat de CNS, reprezentanții Președinției au declarat că „de implementarea Planului de consolidare a rezilienței democratice pentru perioada 2026-2027 sunt responsabile mai multe instituții care au în atribuțiile lor combaterea finanțării ilicite, rezilienței informaționale, securității cibernetice și ordinii publice, inclusiv cele care fac parte din Consiliul Național de Securitate (CNS)”.
„Președinta prin intermediul serviciului CNS va monitoriza implementarea Planului”, au declarat reprezentanții instituției prezidențiale.
Totodată, au menționat că „planul nu prevede un buget separat”. „Fiecare instituție va acoperi măsurile care îi revin din bugetele proprii. Totodată, o parte dintre activități ar putea beneficia de sprijinul partenerilor externi, prin expertiză, echipamente sau alte forme de asistență”, au precizat reprezentanții Președinției.
***
„Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale” a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu.
Documentul făcut public prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.
În timpul unei conferințe de presă, Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului.
Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.
