IPIS

Încă două misiuni diplomatice, solidare cu Peter Michalko. Mesajele publicate de ambasada Germaniei și cea a Țărilor de Jos

Ambasada Germaniei în Republica Moldova și cea a Regatului Țărilor de Jos s-au alăturat misiunilor diplomatice care și-au manifestat solidaritatea cu șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko. Mesaje de susținere au fost publicate pe paginile de Facebook ale ambasadelor.

„Republica Moldova şi-a asumat, în faţa Uniunii Europene, angajamentul de elucidare a scandalului bancar. Este una dintre sarcinile Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova de a atrage atenţia asupra acestor angajamente şi de a urmări realizarea lor. Ambasada Republicii Federale Germania în Republica Moldova susţine aceste eforturi şi mulţumeşte Delegaţiei Uniunii Europene pentru aportul în această chestiune importantă pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru relaţiile cu Uniunea Europeană”, se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook a ambasadei Germaniei.

https://www.facebook.com/deutsche.botschaft.chisinau/posts/10157745209917297

Un mesaj asemănător a fost publicat și pe pagina ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

„Unul dintre angajamentele Republicii Moldova în relațiile bilaterale cu UE, este progresul în investigarea fraudei bancare. Această anchetă trebuie să rezulte cu condamnarea tuturor beneficiarilor și recuperarea tuturor daunelor suportate de către cetățenii Republicii Moldova. O anchetă corectă și amplă a fraudei bancare este esențială pentru recuperarea încrederii în justiție”, au scris reprezentanții misiunii diplomatice.

https://www.facebook.com/NLinMoldova/photos/a.286367295036279/1261746087498390/?type=3&theater

În ajun, și ambasadorii Franței, Poloniei și Suediei și-au exprimat solidaritatea cu ambasadorul UE în Moldova. Iar ministrul Justiției Fadei Nagacevschi i-a acuzat pe parlamentarii respectivi de „tupeu”.

Reacțiile vi după ce, pe 6 august, mai mulți reprezentanți ai Partidului „ȘOR”, inclusiv deputații Marina Tauber și Denis Ulanov, au protestat în fața sediului Delegației UE la Chișinău. Aceștia îl acuză pe Peter Michalko de imixtiune în actul justiției, după ce acesta a declarat recent, în cadrul unei emisiuni televizate, că „tărăgănarea procesului în care este vizat Ilan Șor pune la îndoială încrederea cetățenilor în organele de drept”.

Șeful Delegației UE la Chișinău Peter Michalko nu a comentat acuzațiile aduse de deputații Partidului „ȘOR”, însă  a distribuit, pe pagina sa de Facebook, rapoartele Kroll 1 și Kroll 2. În replică, deputatul Denis Ulanov a scris pe pagina sa de Facebook că Peter Michalko va rămâne în istoria țării drept „un avocat al actualei guvernări”, care ar fi susținut deschis „tendințele de intimidare și represiuni pe criterii politice” și că „fițuica pregătită de Kroll este simplă beletristică și nicidecum dovezi în cauzele penale”.

Amintim că Ilan Șor a devenit deputat în parlamentul Republicii Moldova în urma alegerilor legislative din 24 februarie. Fostul primar de Orhei a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează.

Din luna februarie 2018, când dosarul de condamnare a fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, a fost transferat la Curtea de Apel Cahul, ședințele de judecată au fost amânate în repetate rânduri.

De la începutul acestui an au fost amânate circa 10 şedinţe, unele din cauza situaţiei epidemiologice, iar altele – la cererea avocaţilor. Următoarea ședință a fost planificată pentru 2 septembrie.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: