IPIS

Încă două misiuni diplomatice, solidare cu Peter Michalko. Mesajele publicate de ambasada Germaniei și cea a Țărilor de Jos

Ambasada Germaniei în Republica Moldova și cea a Regatului Țărilor de Jos s-au alăturat misiunilor diplomatice care și-au manifestat solidaritatea cu șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko. Mesaje de susținere au fost publicate pe paginile de Facebook ale ambasadelor.

„Republica Moldova şi-a asumat, în faţa Uniunii Europene, angajamentul de elucidare a scandalului bancar. Este una dintre sarcinile Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova de a atrage atenţia asupra acestor angajamente şi de a urmări realizarea lor. Ambasada Republicii Federale Germania în Republica Moldova susţine aceste eforturi şi mulţumeşte Delegaţiei Uniunii Europene pentru aportul în această chestiune importantă pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru relaţiile cu Uniunea Europeană”, se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook a ambasadei Germaniei.

https://www.facebook.com/deutsche.botschaft.chisinau/posts/10157745209917297

Un mesaj asemănător a fost publicat și pe pagina ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

„Unul dintre angajamentele Republicii Moldova în relațiile bilaterale cu UE, este progresul în investigarea fraudei bancare. Această anchetă trebuie să rezulte cu condamnarea tuturor beneficiarilor și recuperarea tuturor daunelor suportate de către cetățenii Republicii Moldova. O anchetă corectă și amplă a fraudei bancare este esențială pentru recuperarea încrederii în justiție”, au scris reprezentanții misiunii diplomatice.

https://www.facebook.com/NLinMoldova/photos/a.286367295036279/1261746087498390/?type=3&theater

În ajun, și ambasadorii Franței, Poloniei și Suediei și-au exprimat solidaritatea cu ambasadorul UE în Moldova. Iar ministrul Justiției Fadei Nagacevschi i-a acuzat pe parlamentarii respectivi de „tupeu”.

Reacțiile vi după ce, pe 6 august, mai mulți reprezentanți ai Partidului „ȘOR”, inclusiv deputații Marina Tauber și Denis Ulanov, au protestat în fața sediului Delegației UE la Chișinău. Aceștia îl acuză pe Peter Michalko de imixtiune în actul justiției, după ce acesta a declarat recent, în cadrul unei emisiuni televizate, că „tărăgănarea procesului în care este vizat Ilan Șor pune la îndoială încrederea cetățenilor în organele de drept”.

Șeful Delegației UE la Chișinău Peter Michalko nu a comentat acuzațiile aduse de deputații Partidului „ȘOR”, însă  a distribuit, pe pagina sa de Facebook, rapoartele Kroll 1 și Kroll 2. În replică, deputatul Denis Ulanov a scris pe pagina sa de Facebook că Peter Michalko va rămâne în istoria țării drept „un avocat al actualei guvernări”, care ar fi susținut deschis „tendințele de intimidare și represiuni pe criterii politice” și că „fițuica pregătită de Kroll este simplă beletristică și nicidecum dovezi în cauzele penale”.

Amintim că Ilan Șor a devenit deputat în parlamentul Republicii Moldova în urma alegerilor legislative din 24 februarie. Fostul primar de Orhei a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează.

Din luna februarie 2018, când dosarul de condamnare a fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, a fost transferat la Curtea de Apel Cahul, ședințele de judecată au fost amânate în repetate rânduri.

De la începutul acestui an au fost amânate circa 10 şedinţe, unele din cauza situaţiei epidemiologice, iar altele – la cererea avocaţilor. Următoarea ședință a fost planificată pentru 2 septembrie.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Татьяна Булгак/foto simbol

Moldovenii care nu-și revendică dreptul la moștenire timp de un an pot rămâne fără ea. Legea a intrat în vigoare

Moștenitorii au la dispoziție 12 luni pentru a decide dacă acceptă sau renunță la moștenire. Moștenirea se consideră acceptată atunci când moștenitorul depune o declarație la notar sau intră în posesia bunurilor moștenirii. Noile modificări au intrat în vigoare la 1 aprilie 2026.

Pe 1 aprilie 2026 a intrat în vigoare legea, adoptată în iulie 2025, privind revizuirea unor aspecte ale regimului juridic al moștenirii. Conform legii, o persoană care are dreptul la moștenire, fie prin lege, fie prin testament, poate alege să o accepte sau să renunțe la ea. Termenul de acceptare a moștenirii este de 12 luni de la data deschiderii ei. După ce a acceptat moștenirea, nu mai poate renunța.

Moștenirea se consideră acceptată atunci când moștenitorul depune, în termenul legal, o declarație autentică de acceptare la notarul care gestionează procedura succesorală sau când intră în posesia bunurilor moștenirii. Declarația poate fi autentificată la orice notar sau la o altă persoană autorizată să autentifice acte juridice. Dacă, în termen de un an, moștenitorul nu depune la notar o declarație autentică de acceptare a moștenirii, el pierde dreptul la moștenire.

Soțul supraviețuitor care moștenește împreună cu alți moștenitori de clasa întâi poate primi, pe lângă partea sa din moștenire, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun. Acestea nu se acordă dacă fac parte dintr-un imobil și doar în măsura în care sunt necesare pentru gospodărie.

Dacă moștenitorul este minor sau este un adult pentru care s-a început o procedură de protecție juridică, notarul trebuie să informeze imediat autoritatea tutelară despre deschiderea moștenirii. De asemenea, o anunță că moștenitorul trebuie să decidă dacă acceptă sau renunță la moștenire și îi comunică termenul pentru această decizie. Autoritatea tutelară înregistrează cazul și acționează conform legii.

Dacă dreptul de a accepta moștenirea apare deoarece ceilalți moștenitori nu au acceptat-o, aceasta trebuie acceptată în timpul rămas din termenul legal de acceptare. Dacă acest termen rămas este mai mic de 3 luni, el se prelungește până la 3 luni.

La cererea moștenitorului care a omis termenul de acceptare a moștenirii, notarul care desfășoară procedura succesorală poate prelungi termenul sau poate stabili un nou termen, dacă întârzierea este justificată și ceilalți moștenitori nu se opun. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, cererea se soluționează de instanța de judecată.

Conform legii, pierderea dreptului la moștenire din cauza nedemnității trebuie stabilită de instanța de judecată. Dacă o persoană este declarată moștenitor nedemn după ce a acceptat moștenirea, ea trebuie să restituie tot ce a primit. Partea care i-ar fi revenit se împarte în mod egal între ceilalți moștenitori.

Prevederile vor fi aplicate retroactiv pentru moștenirile deschise după 1 ianuarie 2026.

Explicația unui avocat

În contextul noilor prevederi, avocata și experta în drepturile omului Doina Ioana Străisteanu a venit cu mai multe precizări. Potrivit acesteia, soțul supraviețuitor, în cazul în care nu există copii ai persoanei decedate, va moșteni întreaga avere acumulată împreună cu soțul decedat. Anterior, în lipsa copiilor, soțul supraviețuitor trebuia să împartă averea cu rudele defunctului.

Totodată, potrivit avocatei, dacă la moștenire vin împreună cu soțul supraviețuitor și copiii defunctului, soțul supraviețuitor poate primi obiectele de uz casnic care nu fac parte integrantă din imobil, pe lângă cota sa din moștenire.

Avocata a mai spus că nu mai există un termen de renunțare la moștenire. În locul acestuia a fost introdusă regula potrivit căreia moștenirea poate acceptată în termen de 12 luni de la deces.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: