Încă două misiuni diplomatice, solidare cu Peter Michalko. Mesajele publicate de ambasada Germaniei și cea a Țărilor de Jos

Economistul și omul de afaceri Vasile Tofan consideră că regiunea transnistreană se va confrunta, cel mai probabil, cu o hiperinflație majoră pe fondul deficitului bugetar. „Singura soluție, în afară de o eventuală ajutorare din partea Rusiei, este să se împrumute de la băncile locale”, a comunicat omul de afaceri. În context, el a adăugat că deficitul bugetar al regiunii depășește capitalul băncilor locale.

Într-o intervenție video postată pe o rețea de socializare, omul de afaceri a analizat economia regiunii transnistrene.

„Din 1 ianuarie, Rusia a oprit gazul gratuit și vreau să înțeleg ce înseamnă asta pentru salarii și buget. (…) În Transnistria există un serviciu statistic destul de bun, multe date deschise pentru o regiune atât de închisă. M-a surprins plăcut. E clar că statisticile pot fi ușor desenate, dacă se dorește. Dar pornesc de la presupunerea că cifrele sunt mai mult sau mai puțin adecvate. Datele de bază sunt următoarele: în Transnistria, aproximativ 30% dintre oameni lucrează în sectorul public, iar puțin peste 20% în companii publice. (…) Salariul mediu în regiune este în jur de 7.500 de ruble locale – aproximativ 440 de dolari. Pe malul drept este mai mare – în jur de 900 de dolari. Bugetul regiunii: partea de venituri – 2,5 miliarde de ruble, partea de cheltuieli – 5,5 miliarde de ruble. Deficitul este de 3 miliarde de ruble. Tradițional, acesta era acoperit din renta pentru gaz – adică din faptul că Transnistria nu plătea pentru gaz”, a comunicat Tofan.

El a adăugat că, din ianuarie, exportul regiunii a scăzut cu peste 60%, iar importurile – cu peste 40%. „E clar că acest lucru afectează veniturile bugetare. Iar faptul că nu mai există gaz gratuit nu permite Transnistriei să producă energie electrică ieftină, pe care o vindeau Moldovei și obțineau astfel unele venituri din export. (…) Gaura din buget depășește 50%, iar aproximativ 30% din populația Transnistriei sunt pensionari”, a menționat Tofan.

Omul de afaceri a spus că „cel mai probabil, singura soluție, în afară de o eventuală ajutorare din partea Rusiei, este să se împrumute de la băncile locale”. În continuare, el a explicat cum funcționează acestea.

„Datoria publică a regiunii este de aproximativ 34% din PIB. Sectorul bancar din Transnistria este particular: aproximativ 40% este controlat de banca „Sheriff” – Agroprombank, 25% este banca de stat „Sberbank”, 15% este „Eximbank”, care este de asemenea controlată direct de ministerul finanțelor, iar aproximativ 10% este o altă bancă, afiliată uzinei metalurgice. Așadar, circa 75% din sectorul bancar este format din structuri de stat și entități controlate. Rezultă că băncile, ministerul finanțelor și Banca Centrală sunt, practic, un singur buzunar. Ceea ce cred că se va întâmpla este că ministerul finanțelor va împrumuta de la bănci, băncile vor emite obligațiuni, dar le vor pune imediat ca garanție la Banca Centrală. (…) Întregul sistem bancar din Transnistria – aproximativ 12 miliarde de ruble. Din 2022 nu mai publică rapoartele financiare… să luăm totuși 12 miliarde ca volum al activelor sistemului bancar. Dacă încerci să acoperi o gaură de 3 miliarde de ruble este clar că aceasta este probabil o sumă mai mare decât întregul capital al băncilor, având în vedere un capital suficient de aproximativ 15%”, a menționat Tofan.

Potrivit omului de afaceri, „băncile vor apela să gajeze aceste obligațiuni la Banca Centrală”. „Banca Centrală va emite bani noi pentru asta. Practic, asta înseamnă pornirea tipografiei, așa că cel mai probabil ne vom confrunta cu o hiperinflație majoră în regiune”, a comunicat el.

Hiperinflația este o situație economică caracterizată prin creșteri rapide și necontrolate ale prețurilor, ducând la scăderea puterii de cumpărare a monedei.

***

Federația Rusă a refuzat să mai furnizeze gaze naturale în Republica Moldova, destinate regiunii transnistrene, de la 1 ianuarie, deși contractul prin care și-a asumat să o facă este în vigoare. Decizia Moscovei a declanșat o criză în stânga Nistrului.

În februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria. 

În februarie, Chișinăul a permis tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, în baza unui contract între Moldovagaz și un trader european, cu plata în avans. Recent, președinta Maia Sandu a recunoscut că gazele care ajung astăzi în regiune sunt achitate de Federația Rusă, dar a precizat că autoritățile nu deține informații despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”. Președinta a mai precizat că soluționarea problemelor economice din regiune este practic imposibilă, atâta timp cât Rusia își menține ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului trupele militare.

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au recunoscut, pe în iunie curent, că situația economică din stânga Nistrului este una critică: rezervele financiare au fost epuizate, iar executarea „bugetului local” este imposibilă „din cauza crizei energetice și a contextului geopolitic”. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că a oferit sprijin pentru populația regiunii, însă administrația nerecunoscută nu a dat curs propunerilor.